Proiectul Bun venit în România! Îmbunătăţirea cunoştinţelor resortisanţilor ţărilor terţe cu privire la drepturile, obligaţiile precum şi - PDF

Description
Proiectul Bun venit în România! Îmbunătăţirea cunoştinţelor resortisanţilor ţărilor terţe cu privire la drepturile, obligaţiile precum şi posibilităţile de integrare în societatea românească Decembrie

Please download to get full document.

View again

of 82
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Arts & Culture

Publish on:

Views: 17 | Pages: 82

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
Proiectul Bun venit în România! Îmbunătăţirea cunoştinţelor resortisanţilor ţărilor terţe cu privire la drepturile, obligaţiile precum şi posibilităţile de integrare în societatea românească Decembrie 2009 . Bun venit în România! Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe . GHID DE I FORMARE PE TRU CETĂŢE II DI STATE TERŢE CUPRI S 1. I TRODUCERE METODOLOGIE ROMÂ IA CADRUL GE ERAL Informaţii generale - cadrul general; norme şi valori fundamentale ale românilor; convenţii sociale; organizare statală şi cadrul legislativ; gestionarea imigraţiei în România - instituţii și politici de integrare 3.2. Drepturi şi obligaţii fundamentale 3.3. Integrarea socială - cursurile de limba română şi acomodare culturală; programe şi activităţi de integrare 4. DREPTUL DE ŞEDERE Î ROMÂ IA Condiţii generale legate de intrarea pe teritoriul României 4.2. Tipuri de documente eliberate străinilor: vize de intrare şi şedere în România; permisul de şedere şi cartea de rezident în România 4.3. Reîntregirea familiei 4.4. Cetăţenia română 4.5 Îndepărtarea străinilor 4.6. Alte măsuri 5. MU CA ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ Î ROMÂ IA Autorizaţiile de muncă: angajarea; detaşarea; desfăşurarea de activităţi profesionale; desfăşurarea de activităţi economice şi comerciale 5.2. Condiţiile de muncă în România: contractul individual de muncă; detaşarea; salariul; timpul de muncă şi timpul de odihnă; normele de muncă; sănătatea şi securitatea în muncă; contracte de drepturi de autor şi convenţii civile (prestări servicii) 5.3. Munca în condiţii ilegale; 5.4. Traficul de persoane 5.5. Soluţionarea conflictelor privind drepturile şi obligaţiile ce decurg din contractele individuale de muncă: sprijinul sindicatelor, inspectoratul teritorial de muncă sau inspecţia muncii, secţiile specializate în conflicte de muncă ale tribunalelor, Avocatul Poporului 5.6. Protecţia socială: contribuţii, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, asigurări de sănătate, asigurări de şomaj 5.7. Agenţiile de recrutare a forţei de muncă 6 BU VE IT Î ROMÂ IA! 6. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ Educaţie Înscrierea într-o formă de învăţământ: burse; graficul sistemului educaţional pe nivele şi şcoli cu predare în limba română; sistemul de notare în şcolile româneşti; instituţii de învăţământ cu predare în limbi străine; intrarea şi şederea studenţilor străini în România; cazarea studenţilor în căminele studenţeşti; Recunoaşterea şi echivalarea diplomelor Învăţarea pe tot parcursul vieţii 6.2. Cultură: câteva repere culturale româneşti; artă, cultură, media, divertisment; bucătăria românească; tradiţii şi sărbători 7. ALTE DREPTURI ŞI OBLIGAŢII Accesul la locuinţe: închirierea unui apartament; cumpărarea unui apartament; accesarea locuinţelor sociale; înregistrarea utilităţilor; asigurarea locuinţei 7.2. Asistenţa socială 8. TRA SPORTUL Transport local; transport interurban; permise de conducere; preschimbarea permiselor de conducere 9. FAMILIA Naşterea- înregistrarea naşterii; copiii cu unul sau ambii părinţi cetăţeni străini 9.2. Căsătoria înregistrarea căsătoriei; căsătoria de convenienţă 9.3. Declararea şi înregistrarea decesului 10. FI A ŢE Moneda naţională; conturi bancare; transfer de fonduri în şi din străinătate; credite; poştă; fiscalitate- taxe şi impozite 11. IMPLICĂ-TE Î COMU ITATEA TA! Participare la viaţa politică, voluntariat, viaţa asociativă etc Organizaţii non-guvernamentale, non-profit, specializate în asistenţa şi integrarea străinilor în România Organizaţii inter-guvernamentale Instituţii şi autorităţi publice, inspectorate/ agenţii/ direcţii judeţene Sindicate și patronate 12. A EXE..71 Anexa 1 - Informaţii utile Anexa 2 - Contractul individual de muncă Anexa 3 - Legislaţie Anexa 4 - Abrevieri Anexa 5 - Fisa Proiectului 7 GHID DE I FORMARE PE TRU CETĂŢE II DI STATE TERŢE 1. I TRODUCERE Dacă sunteţi cetăţean al unui stat terţ şi aţi venit în România pentru a munci, pentru studii, pentru reunificare familială, în scop de afaceri sau în alte scopuri, acest Ghid de informare este pentru dumneavoastră principalul său scop fiind acela este de a vă ghida pe parcursul primelor interacţiuni cu societatea românească. Acest material a fost realizat de către ARCA-Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi (ARCA-FRRM) împreună cu Asociaţia pentru Dezvoltarea Organizaţiei - SAH ROM (ADO SAH ROM) şi Fundaţia Soros România, organizaţii non-guvernamentale care promovează, fiecare prin propriile sale instrumente, respectarea drepturilor omului într-o societate liberă, responsabilă şi diversă. Publicaţia este dedicată, în primul rând, cetăţenilor care vin din state din afara Europei, străini al căror statut legal este diferit în multe aspecte de cel al cetăţenilor din Uniunea Europeană sau Spaţiul Economic European. Obiectivul Ghidului de informare îl reprezintă îmbunătățirea cunoştințelor legate de drepturile, obligaţiile şi posibilităţile de integrare ale dumneavoastră ca cetăţean străin cu drept de şedere în România, facilitându-vă participarea activă la viaţa economică, socială şi culturală a țării gazdă. Prin informaţiile referitoare la drepturile şi obligaţiile aferente, atribuţiile instituţiilor publice, sistemul de protecţie şi asistenţă socială din România, căile de soluţionare a plângerilor, formele de asociere, piaţa muncii, servicii de ocupare, sperăm să contribuim la îmbunătăţirea şanselor dumneavoastră de exercitare efectivă a acestor drepturi, să prevenim şi să combatem marginalizarea socială şi discriminarea la locul de muncă, să creştem mobilitatea şi să vă indicăm căi de participare activă la viaţa comunităţii în care vă aflaţi. De asemenea, prin acest Ghid dorim să contribuim la dezvoltarea unei relaţii bazate pe încredere şi responsabilitate reciprocă, în speranţa că România va deveni spaţiul în care să vă puteți simţi ca acasă. Disponibil în limbile română, engleză, franceză, turcă şi chineză, acest Ghid nu se poate substitui legislaţiei, însă direcţionează cititorul către surse de informare competente pe un subiect particular. Deși am făcut tot posibilul pentru ca publicaţia de faţă să ofere informaţii corecte şi coerente, vă rugăm să luaţi în considerare faptul că legislaţia, numerele de telefon, adresele, precum şi alte informaţii se pot schimba de la o zi la alta, motiv pentru care vă sugerăm să vă interesaţi întotdeauna la instituţiile responsabile de aspectele care vă interesează. Le mulţumim tuturor celor care ne-au susţinut în acest demers, precum şi celor care ne-au oferit informaţii utile pentru redactarea materialului de faţă. 8 BU VE IT Î ROMÂ IA! 2. METODOLOGIE Prezentul ghid de informare este rezultatul eforturilor a trei organizaţii neguvernamentale: ARCA-Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi, Asociaţia pentru Dezvoltarea Organizaţiei-SAH ROM şi Fundaţia SOROS România şi reprezintă un rezultat al proiectului Bun venit în România! Îmbunătăţirea cunoştinţelor resortisanţilor statelor terţe (RTT) cu privire la drepturile, obligaţiile şi posibilităţile lor de integrare în societatea românească. Ghidul de informare se adresează în mod direct străinilor din ţări terţe care au un drept de şedere în România sau care urmează să obţină un astfel de drept în viitor. Beneficiarii indirecţi ai ghidului de informare sunt: instituţiile statului (în special cele care au responsabilităţi în domeniul gestionării imigraţiei şi al integrării imigranţilor), angajatorii, sindicatele, organizaţiile non-guvernamentale, asociaţiile imigranţilor, ambasadele ţărilor extracomunitare, mass-media şi cetăţeanul român, în general. Acest material s-a bazat într-o bună măsură pe rezultatele şi recomandările Raportului de cercetare Nevoile de informare ale imigranţilor în România, publicat în luna noiembrie Cercetarea de teren s-a desfăşurat în scopul consultării comunităţilor de imigranţi, a ambasadelor reprezentative pentru comunităţile de imigranţi din România, precum și a instituţiilor active în domeniul imigraţiei şi integrării imigranţilor. În plus, elaborarea ghidului de informare a presupus consultarea cu Oficiul Român pentru Imigrări, în calitatea sa de beneficiar al produsului. Conţinutul şi forma finală de prezentare a ghidului de informare s-au concretizat în urma unei sesiuni de pretestare cu beneficiarii săi direcţi, cetăţenii proveniţi din ţări terţe. Parcurgând materialul de faţă, puteţi găsi informaţii de bază considerate a fi cele mai relevante pentru un străin nou-sosit în România în vederea gestionării eficiente a parcursului său de integrare. Ghidul este organizat pe câteva capitole mari, pentru ca informaţia să fie uşor accesibilă pentru fiecare dintre domeniile abordate. Astfel, în prima parte sunt prezentate informaţii generale despre România, valorile fundamentale ale societăţii româneşti, informaţii referitoare la structura, instituţiile şi legile fundamentale de funcţionare ale statului român, cadrul de reglementare legislativ şi instituţional în domeniul imigraţiei în România, programe naţionale de integrare ale imigranţilor, prezentarea drepturilor şi obligaţiilor fundamentale statuate în legislaţia internaţională şi cea europeană. Celelalte capitole ale ghidului conţin informaţii specifice cu referire la: dreptul de şedere în România, 9 GHID DE I FORMARE PE TRU CETĂŢE II DI STATE TERŢE munca şi accesul pe piaţa muncii, educaţie şi cultură, serviciile sociale şi medicale, transport, accesul la locuinţă, familie, finanţe şi fiscalitate, participare la viaţa comunităţii, având anexate liste cu informaţii şi contacte utile. Este important să rețineți ca informațiile oferite în prezentul ghid sunt cele valide în momentul redactării materialului. Avand în vedere dinamismul schimbărilor care survin în mod constant în mediul social, economic, cultural și în cadrul de reglementare instituțional și legislativ al României, accentuam faptul că acest Ghid nu reflectă modificările legislative și procedurale survenite dupa data redăctarii lui. Prin urmare, este important să accesaţi sursele primare de informaţie actualizată, prin utilizarea contactelor utile de la finalul materialului. Ghidul va fi disponibil în format electronic, în limbile română, engleză, franceză, turcă şi chineză, atât pe site-ul Oficiului Român pentru Imigrări cât şi pe site-urile organizaţiilor care au participat la redactarea acestuia: ARCA - Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi Bucureşti, str. Austrului nr. 23, sector 2, cod , tel: , , fax: , Asociaţia pentru Dezvoltarea Organizaţiei SAH ROM Bucureşti, Calea Moşilor nr. 284, bl. 22A, ap. 47, sector 2, cod , tel/fax: , Fundaţia Soros România Bucureşti, str. Căderea Bastiliei nr. 33, sect. 1, cod , tel.: , fax: , Pentru sugestii şi recomandări în vederea îmbunătăţirii, în viitor, a calităţii informaţiei acestui ghid adresat străinilor din ţări terţe, vă rugăm să ne contactaţi: Simina Guga, Coordonator proiect, ARCA, tel , Răzvan Samoilă, Director Executiv, ARCA, tel , Rodica Novac, Responsabil proiect ADO SAH ROM, tel , Iris Alexe, Responsabil Proiect Fundația Soros România, tel , 10 BU VE IT Î ROMÂ IA! 3. ROMÂ IA-CADRUL GE ERAL 3.1. Informaţii generale România este o ţară situată în sud-estul Europei Centrale, care se învecinează cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova, fiind mărginită de Marea Negră în partea de sud-est. Principalul grup etnic este reprezentat de români, cu un procent de 89,5 % din totalul populaţiei, urmat de maghiari, cu un procent de 6,6% din populaţie. Conform datelor recensământului din 2002, în România trăiesc de Rromi. Alte comunităţi importante sunt cele ale germanilor, ucrainienilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaţilor, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor şi armenilor. Limba oficială a ţării este româna, de origine latină, cu un număr important de cuvinte şi expresii slave. În localităţile unde o anumită minoritate etnică reprezintă mai mult de 20% din populaţie, limba respectivei minorităţi poate fi utilizată în administraţia publică şi în sistemul judiciar. Principalele limbi străine predate în şcolile din România sunt engleza, franceza şi germana. Viaţa religioasă în România se desfăşoară conform principiului libertăţii credinţelor religioase. România este un stat laic, în care se respectă principiul de secularitate prin care autorităţile publice sunt obligate la manifestarea neutralităţii faţă de asociaţiile şi cultele religioase. Conform recensământului din 2002, cea mai mare parte a populaţiei României s-a declarat ca fiind de confesiune creştin ortodoxă (86,7 %), romano-catolică (4,7 %), protestanţă (3,7 %), penticostală (1,5 %) şi greco-catolică (0,9 %). De asemenea, de persoane de religie mozaică, de atei sau persoane fără religie şi de persoane care nu şi-au declarat religia. În Dobrogea există şi o minoritate musulmană compusă mai ales din turci şi tătari. ROMÂ IA Este stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007 Situare: în Europa de sud-est Fusul orar: Europa de Est (GMT + 2 ore) Limba oficială: limba română Forma de guvernământ: republică Unitate monetară: leu Populaţia în anul 2002: locuitori Clima: temperat-continentală cu patru anotimpuri Imnul naţional: Deşteaptă- te române! Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu Unităţi administrativ-teritoriale: 41 de judeţe plus Municipiul Bucureşti. Judeţele sunt subdivizate în oraşe şi comune. Comunele sunt localităţi rurale. Cele mai mari oraşe după numărul de locuitori: Bucureşti (capitală), Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Craiova, Galaţi, Braşov, Ploieşti, Brăila Alte aspecte Unităţile de măsură sunt: metrul/m sau kilometrul/km (distanţă), kilogramul/kg (greutarea) 11 GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE (orme şi valori fundamentale ale românilor. În societatea românească sunt apreciate, împărtăşite şi promovate valori precum: toleranţa, generozitatea, educaţia, bunele maniere, sociabilitatea, munca, cinstea, perseverenţa, ospitalitatea. Statul român promovează şi apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pluralismul, valorile democraţiei, drepturile minorităţilor, multiculturalismul şi principiile societăţii deschise - transparenţa, activismul civic, pluralitatea opiniilor şi intereselor. În România se respectă principiul egalităţii dintre femei şi bărbaţi. Aceştia beneficiază de drepturi şi tratament egal în ceea ce priveşte accesul la educaţie, piaţa muncii, cultură, viaţă socială, demnităţi publice şi funcţii politice etc. Convenţii sociale În cadrul oricărei interacţiuni cu ceilalţi, se comunică pe un ton civilizat, nonagresiv. Fiecare interlocutor este aşteptat să-şi termine intervenţia, fără a fi întrerupt. Salutul între bărbaţi este însoţit, deseori, de o strângere de mână. Mişcarea verticală a capului (de sus în jos) echivalează cu Da, exprimând acordul. Mişcarea orizontală a capului (de la dreapta la stânga) echivalează cu Nu, exprimând un dezacord. Florile se oferă în număr impar. Într-o întâlnire, punctualitatea este foarte apreciată. Întârzierile trebuie anunţate. Mijloacele publice de transport în comun au prevăzute locuri speciale pentru bătrâni, bolnavi, femei gravide şi persoane cu copii în braţe. În instituţiile statului, interacţiunea între funcţionari şi public se realizează pe un ton reciproc politicos, ne-provocator şi ne-agresiv. 12 BU VE IT Î ROMÂ IA! Organizare statală şi cadrul legislativ România este o republică democratică, stat de drept, în care respectarea Constituţiei şi a celorlalte acte normative este obligatorie, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru restul persoanelor care se află pe teritoriul său. În România funcţionează principiul separării puterilor în stat legislativă, executivă şi judecătorească; puterea legislativă Parlamentul reprezintă autoritatea care elaborează şi adoptă legile. Totodată, ca şi stat-membru al Uniunii Europene, România transpune în legislaţia internă regulamentele şi directivele comunitare. Cadrul legislativ este dat prin urmare de: reglementările care aparţin dreptului intern, adică de ansamblul normelor juridice naţionale care se află în vigoare la un moment-dat, unele acte aparţinând dreptului internaţional, acelea la care România a aderat sau pe care le-a ratificat şi care sunt respectate cu prioritate. Legea fundamentală a statului român este Constituţia (adoptată în anul 1991 şi modificată prin referendum în anul 2003). Cu excepţia Constituţiei, cetăţenii români şi cei străini care se află pe teritoriul României trebuie să respecte actele normative ce reglementează anumite relaţii sociale sau domenii; aceste acte normative, care se aplică în diferite domenii, precum regimul străinilor, sancţionarea contravenţiilor, învăţământ, reglementarea convenţiilor civile, a raporturilor comerciale şi societăţilor comerciale. Acestea sunt structurate în legi organice, legi ordinare, hotărâri de guvern, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, etc. Pentru domeniile de importanţă deosebită există ansambluri de reglementări, cuprinse în coduri, precum: Codul Muncii care tratează raporturile de muncă între angajaţi şi angajatori; Codul civil, Codul Familiei, Codul Comercial, Codul penal (tratează Instituţii-membre ale Grupului de coordonare a implementãrii Strategiei naţionale privind imigraţia A. din cadrul Ministerul Administrației și Internelor: a) Oficiul Român pentru Imigrãri; b) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră; c) Inspectoratul General al Poliţiei Române; d) Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale; e) Direcţia generalã Schengen; f) Centrul de cooperare poliţieneascã internaţională; g) Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane; B. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe: a) Direcţia generală afaceri consulare; C. din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei: a) Departamentul strategie şi ocupare forţă de muncă; b) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; c) Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului; d) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap; e) Inspecţia Muncii; D. din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Inovării: a) Direcţia generalã management învãţãmânt preuniversitar; b) Direcţia generalã relaţii internaţionale şi afaceri europene; c) Departamentul Studenții Internaționali; E. din cadrul Ministerului Sănătăţii: a) Direcţia generalã politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate; F. instituţii în subordinea Guvernului: a) Agenţia Română pentru Investiţii Străine; b) Institutul Naţional de Statistică; G. instituţii publice autonome: a) Casa Naţionalã de Asigurări de Sănătate. 13 GHID DE I FORMARE PE TRU CETĂŢE II DI STATE TERŢE infracţiunile cu caracter general ce pot fi săvârşite de persoane şi prin care se atentează la relaţiile sociale de bază, precum şi pedepsele aplicabile), Codu
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks