tema 1 - gr 2.docx

Description
1.Educatia si problematica lumii contemporane. Scoala romaneasca in pragul mileniului III 1. Educatie si societate. Dimensiunea educativa a dezvoltarii economico-sociale si culturale 2.Caracterul prospectiv al educatiei 3.Educatia permanenta. Concept, factori determinanti, continuturi, metodologie. Relatia educatie-autoeducatie 4.Noile educatii (educatia pentru democratiesi drepturile omului, educatia ecologica, educatia antreprenoriala, educatia pentru sanatate, educatia interculturala, educ

Please download to get full document.

View again

of 7
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 7

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  1.Educatia si problematica lumii contemporane. Scoala romaneasca in pragul mileniului III   1. Educatie si societate. Dimensiunea educativa a dezvoltarii economico-sociale si culturale 2.Caracterul prospectiv al educatiei 3.Educatia permanenta. Concept, factori determinanti, continuturi, metodologie. Relatia educatie-autoeducatie 4.Noile educatii (educatia pentru democratiesi drepturile omului, educatia ecologica, educatia antreprenoriala, educatia pentru sanatate, educatia interculturala, educatia pentru timp liber s.a. 5.Inovare si reforma in invatamantul romanesc. Politici si programe educationale 1.Educatia in societate. Dimensiunea educativa a dezvoltarii economico-sociale si culturale   In ultimele decenii savantii, dar si oamenii politici sau responsabilii diferitelor sectoare ale vietii sociale au inceput prin a identifica un nou tip de probleme (deteriorarea continua a mediului, caracterul limitat al resurselor naturale, cresterea galopanta a populatiei). Aceste probleme ii vizau pe toti oamenii. S-au descoperit conexiuni intre aceste probleme: dezvoltarea nu poate avea loc fara pace, pacea nu poate fi autentica fara respectarea drepturilor omului si asigurarea libertatilor fundamentale; aceste libertati si drepturi sunt iluzorii acolo unde domneste mizeria, foametea si analfabetismul. Astfel a aparut un nou concept: problematica a lumii contemporane“; aceasta problematica are:    caracter universal (nici o tara si nici un regim nu se pot plasa in afara acestor problematici);    caracter global (afecteaza toate sectoarele vietii sociale);    evolutie rapida si greu previzibila (oamenii sunt pusi in fata unor probleme pentru care nu sunt pregatiti);    caracter pluridisciplinar, adica cu conexiuni puternice si numeroase;    caracter prioritar (cere raspunsuri prompte, ingeniozitate si eforturi financiare). Problematica lumii contemporane a generat atat in sfera politicii si culturii, cat si in cea a educatiei, un numar de imperative (apararea pacii, salvarea mediului, promovarea unei noi ordini economice). In functie de raspunsul dat acestor imperative de catre sistemele educative si responsabilii educatiei intalnim:    scepticii, care considera ca sistemele educative nu au si nu pot avea un rol important in pregatirea lumii de maine (acestia sunt putini la numar);    un numar mare de specialisti care cred in puterea educatiei si in capacitatea ei de a contribui cu resurse specifice la constituirea viitorului.  In epoca noastra, dezvoltarea societatii si a individului se gaseste in legatura cu educatia si productia. Preocuparile specialistilor pentru dezvoltarea economico-sociala isi indreapta privirile catre descoperirea acelor modalitati care sa faciliteze traducerea ideilor stiintifice in valori economice. Obiectivul productiei educationale este, mai presus de productia de bunuri, o productie de forta de munca corespunzatoare cerintelor industriei, vietii economico-sociale si in acelasi timp, o productie de cunostinte, idei, atitudini stiintifico-tehnice. Stiinta insasi se afIa, pana la un punct, sub puterea educatiei. G. Vaideanu: Dezvoltarea va trece prin educatie sau dezvoltarea se va face cu ajutorul educatiei ori nu se va realiza deloc.“   2.Caracterul prospectiv al educatiei Procesul de invatare se desfasoara pe baza unor elemente anticipative, respectiv pe prospectarea starii de lucruri in care urmeaza sa se desfasoare activitatea seriilor de absolventi dupa terminarea scolii. Responsabilii educatiei solicita studii de prospectiva educatiei si iau decizii in functie de acestea. Functia educatiei dobandeste tot mai mult in contextul contemporan o dimensiune prospectiva: educatia se prezinta in dubIa ipostaza a premizei si a consecintei dezvoltarii, fiind factor de propulsie sociala, de crestere si dezvoltare economico-sociala; gradul de realizare al educatiei depinde insa de aceasta dezvoltare.  3.Educatia permanenta. Concept, factori determinanti, continuturi, metodologii. Relatia educatie-autoeducatie “Tota vita schola est” –  Comenius Conceptul de educatie permanenta e specific pedagogiei contemporane. Educatia nu trebuie sa se rezume la ceea ce ofera scoala Ea trebuie sa continue si dupa absolvirea scolii, trebuie sa continue toata viata . Dimensiunea educaţionala se suprapune peste dimensiunea intregii existenţe a omului. Educaţia permanenta este conceputa ca un principiu organizatoric al intregii educaţii; ea implica un sistem complet, coerent şi integrat, oferind mijloace proprii de a raspunde aspiraţiilor de ordin educativ şi cultural ale fiecarui individ, potrivit facultatilor sale. Impunerea acestui principiu se datoreaza unei serii de condiţii dintre care amintim:      revoluţia tehnica şi ştiinţifica ce au dus la „explozia“ cunoaşterii şi la o mare perisabilitate a cunoştinţelor;      schimbarea masivă a statutului economico - social al multor oameni (trecerea forţei de muncă in sectorul serviciilor şi in sectorul cercetarii);      creşterea timpului liber (daca i se dă o utilizare creatoare, poate deveni o sursa de progres social). Caracteristici conceptului de educaţie permanenta : Cei trei termeni fundamentali pe care se b azeaza semnificatia conceptului sunt „viata“, permanent“, educatie“. Educatia nu se termina la sfârsitul instructiei scolare, ci constituie un proces permanent. Educatia permanenta imbraca un caracter universal si democratic. Educatia permanenta se caracterizeaza prin: suplete de continut, de instrumente, de tehnici si timp de invatare. Educatia permanenta admite modalitati si moduri alternative de a dobandi educatia. Educatia permanenta are doua laturi componente: generala si profesionala. Ele sunt legate una de alta si interactive. Educatia permanenta exercita o  functie corectiva, are ca scop sa mentina si amelioreze calitatea vietii. Principiul educatiei permanente a dus la o reconsiderare a intregii conceptii cu privire la scoala, educatie, invatamant; scoala trebuie sa-l pregateasca pe elev spre a avea o conceptie adecvata fata de autoeducatie si autoinvatare. Educatia permanenta inseamna reciclarea, perfectionarea profesionala (postuniversitara). Educatia permanenta este un sistem educational deschis, compus din obiective, continuturi, forme si tehnici educationale, care asigura intretinerea si dezvoltarea continua a potetialului cognitiv, afectiv si actional al personalitatii , formarea capacitatii si deprind de autoeducatie, formarea de personalitati independente si creative. Educatia permanenta trebuie sa raspunda schimbarilor care se produc in societate, in stiinta, tehnica, cultura. Obiective:    inţelegerea necesitatii educatiei permanente de factorii de decizie a unitatilor de invatamant, a altor factori educativi a individului tanar si adult;    asigurarea improspatarii si imbogatirii continue a cunostintelor generale si speciale ;    perfectionarea capacitatilor si deprinderilor intelectuale si profesionale    adaptarea pregatirii profesionale la schimbarile din stiinta-tehnica, mergand in unele situatii pana la schimbarea calificarii, a profesiei, fenomen cerut de economia libera, de reincadrarea somerilor in munca    asigurarea progresului social continuu ;    diminuarea efectelor “uzurii morale” a cunostintelo r teoretice si practice Factorii educatiei permanente sunt :      1.Factori institutionali scolari Scoala de toate gradele este primul (si cel mai important) factor de educatie, si de educatie permanenta .Scoala trebuie sa asigure : - pregatirea pentru autoeducatie dupa absolvirea scolii ; - realizarea sistematica si organizata a educatiei permanente;    2. Factori institutionali peri si extrascolari -mass-media : -radio-tv , presa, teatrul -cinematograful, internetul -universitatile populare ; -expozitii , muzee ; -simpozioane, sesiuni stiintifice,consfatuiri -cluburi -excursii    3. Factori generali - progresul social, revolutia stiintifico-tehnica, culturala. - schimbarile produse in activitatile socio-profesionale - setea de cunoastere a omului - necesitatea restructurarii educatiei si invatamantului in conformitate cu progresul social si tehnico-stiintific si cultural    Forme de educatie permanenta   - organizate de scoala(care pregatesc pentru educatie permanenta ) - organizate de sistemul de educatie permanenta - forme libere, spontane Forme organizate de scoala Pregatirea tineretul studios pentru o autoeducatie si educatie permanenta astfel : - participarea activa a elevilor la predarea noilor cunostinte - raspunderea la intrebarile prof sau discutii privind stabilirea unor concepte, definitii, legi - particip la efectuarea unor ex noi d.p.d.v. teoretic , practic - prin efectuarea independenta a anumitor teme pt acasa - prin studiul individual - prin efectuarea unor referate, eseuri, comunicari la inceput dirijate de profesor Forme organizate de sistemele de educatie permanenta - cursuri postscolare/postuniversitare - cursuri de perfectionare a pregatirii profesionale(reciclare) - cursuri de management/marketing - doctoratul -Pentru cadrele did : def , gr II , I . Forme relativ libere , spontane de educatie permanenta: - educatia mas-media - educatia prin activitati cultural, stiintifice in cercuri de elevi, cluburi ale copiilor. - educatia prin vizite , execursii, expozitii, muzee - educatia lectura libera , independenta Educatia permanenta se realizeaza si prin : - tehnica de a invata singur cu cartea –  tehnica muncii intelectuale(tehnica lecturii) - tehnica de a investiga (cerceta singur) - tehnica de a reinvata si reinvestiga singur sau in echipa. Raportul educatie – autoeducatie in contextul educatiei permamente. Factori interni si externi declansatori de autoeducatie. Rap educatie – autoeducatie depinde de factori interni si externi. Nu exista educatie fara autoeducatie” Educatia si autoeducatia tre buie sa aiba un raport echilibrat si continuu. Autoeducatia nu este opusul educatiei si nu se identifica cu ea. Autoeducatia are aceleasi elemente ca si educatia (scop,obiect,subiect,mijloace,metode). Individul poate fi subiect al educatiei la orice varsta, autoeducatia implica un anumit grad de maturitate(preadolesc, adolesc). Autoeducatia si-a demonstrat necesitatea permanentei. Numai astfel se poate face fata exigentelor dezvoltarii sociale, economice si cultural- politice a epocii in care traim. Autoeducatia se realizeaza numai prin forte proprii, fara ajutorul sau apelul la factori educativi externi. Autoeducatia este o urmare, dar si o conditie a eficentei educatiei, este o completare a educatiei. Elevul trebuie sa invete cum sa invete si cum sa devina intr-o continua devenire.
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks