Situația Pădurilor Virgine Din România Low Res

Description
PADURI

Please download to get full document.

View again

of 75
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 75

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
  Iv-Adria BIRIȘ Siaia pdrir virie din România  CUPRINS 1. Irdcere2. Ce ese  pdre viri? Ccep, deiii, ermiie3. Cmpeiaea pdrir virie4. Impraa pdrir virie5. Prejarea pdrir virie 5.1. Reglementări internaționale și europene cu privire la protecția pădurilor virgine5.2. Acțiuni ale comunității științice privind cunoașterea, studierea și conservarea pădurilor virgine5.3. Protecția pădurilor virgine în Europa 6. Pdrie virie î Rmâia 6.1. Din istoricul cunoașterii pădurilor virgine din România6.2. Reglementări naționale privind protecția pădurilor virgine din România6.3. Acțiuni recente privind studiul și protecția pădurilor virgine din România 7. Disrerea pdrir virie di Rmâia8. Viziea aspra prejrii pdrir virie9. Bibirae 3512212535536266 Pdrea viri Mșeeica, masiv Fraș ISBN 978-973-0-25759-5          3 1. INTRODUCERE Din timpuri străvechi și până în zilele noastre, oamenii au asociat pădurea cu sălbăticia – zone întinse, inaccesibile sau greu accesibile, nelocuite și neumblate de om, refugii pentru faună și speciile de prădători, care generează teamă și nesiguranță (Gilg, 2004). Inițial, sensul verbului latin „silvescere“ era acela de „a se sălbătici“, iar substantivul „silva“ semni - ca „sălbăticie neprietenoasă/periculoasă“ (Welzholz and Johann, 2007). După ultima gla - ciațiune, încheiată cu cca. 10 000 de ani în urmă, pădurile s-au extins pe aproape întreg continentul european, ajungând, la sfârșitul Neoliticului, să ocupe 80-90% din suprafața acestuia. Așadar, pădurile reprezintă vegetația naturală potențială pentru o suprafață covâr - șitoare a Europei, în condițiile biogeograce actuale. Aceste păduri nu au fost dependente de managementul silvic, existența și evoluția lor ind exclusiv consecința proceselor ecolo - gice și a factorilor perturbatori care le-au guvernat de-a lungul timpului.Dealtfel, pentru o perioadă îndelungată, pădurile Europei au evoluat exclusiv sub imperiul factorilor naturali, fără nicio intervenție antropică. În funcție de factorii de mediu care au modelat dinamica temporală a pădurii primare, aceasta se caracteriza printr-o cantitate ridicată de lemn mort – sub variate forme, de la arbori pe picior, trunchiuri, cioate, la arbori sau ramuri căzute pe sol, o mare varietate de vârste ale arborilor – de la plantule și semințiș, la arbori bătrâni, ajunși la limita longevității ziologice și printr-un mozaic de microarborete de mărimi diferite, aate în diverse faze de dezvoltare. S-a creat, astfel, în pădurea primară o mare varietate de nișe ecologice și de microhabitate, capabile să susțină o biodiversitate ridicată (Halkka & Lappalainen, 2001; Gilg, 2004). Încă de la începutul Neoliticului (7 000 – 4 500 î.Hr) și până în prezent, omul a intervenit treptat și progresiv în evoluția covorului forestier al Europei, adeseori ind un factor determinant. Prin defrișări a redus și a fragmentat suprafața pădurilor, iar prin managementul silvic le-a modi - cat compoziția, structura și dinamica, degradându-le sub raport structural și funcțional.  În prezent, numai o treime (33%) din suprafața Europei mai este acoperită cu păduri, iar o parte Pdri î masiv Fraș          4  însemnată din acestea este reprezentată de arborete simplicate sub raport compozițional și struc - tural (arborete echiene, monoculturi, plantații cu specii alohtone, etc.) (FOREST EUROPE, 2015: State of Europe’s Forests 2015). Acest declin al pădurilor a generat un impact negativ asupra biodiversității – dispariția, degradarea și fragmentarea habitatelor, respectiv extincția sau declinul unor specii. Cu toate acestea, vestigii ale pădurilor primare s-au păstrat, insular, în unele regiuni ale Europei, până azi. Există și cazuri în care, păduri degradate, ca urmare a activităților antro - pice, au fost excluse de la orice activități silvice și au evoluat către structuri apropiate de cele primare/naturale. Studiile efectuate în ultimele 2-3 decenii arată că pădurile primare reprezintă doar 1-3% din suprafața pădurilor europene. În plus, mai puțin de jumătate din acestea sunt strict protejate (0,7%), astfel că suprafața lor continuă să scadă (Parviainen, Kassioumis, Bucking, Hochbichler, Paivinen, Little, 2000; Gilg, 2004; Frank, Parviainen, Vandekerhove, Latham, Schuck, Litle, 2007). Regiuni întinse din Europa, cu precădere din vestul și din sudul continentului, și-au pierdut în to - talitate aceste păduri. Pe de altă parte, și în regiunile care mai posedă astfel de păduri, acestea sunt supuse unor presiuni puternice exercitate de companiile de exploatare interne și alohtone.Pentru România este un privilegiu faptul că posedă încă suprafețe relativ însemnate de pă - duri virgine și cvasivirgine. Acestea reprezintă un inestimabil capital natural de interes știin - țic și cultural nu numai al României, ci și al Europei și lumii întregi (Giurgiu, Doniță, Bândiu, Radu, Dissescu, Cenușă, Stoiculescu, Biriș, 2001). 0.10.20.30.40.50.60.70.80.9 Scala ponderii pădurii  Redcerea sprafeei pdrir î Erpa, di aichiae pâ î periada preidsria (1000 BC – 1850 AD) (Kapa e a., 2009)
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks