Rost

Description
Rost

Please download to get full document.

View again

of 2
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 2

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
    ROST… de Dan Puric   Părinții noștri pleacă sa culeagă căpșuni ?i sa -i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct ?i cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii noștri.   Când te desparți din vina ta, încerci o vreme sa te lupi   cu ireversibilul, îți dai seama ca n -are sens, te lamentezi de forma și renunți. Când te desparți din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa  înțelegi ce s - a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas, ?i te chinui sa pricepi ce n -a fost bine ?i unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum. La fel se întâmpla ?i atunci când te desparți de ?ara ta. Dezamăgit, înșelat, mânios, îndurerat. Nu ți - e ușor s - o lași. Țara și mama nu ți le alegi. Te așezi pe celălalt mal al lumii ?i cauți răspunsul: ce s -a întâmplat cu ?ara mea de-am fost nevoit s- o părăsesc.  României i- a dispărut rostul. E o ?ara fara rost, în orice sens vre?i voi. O ?ara cu oameni fara rost, cu ora?e fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, ma?ini ?i ?oale fara rost, cu rela?ii ?i discu?ii fara rost, cu minciuni ?i în?elatorii care nu duc nicaieri. Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamântul ?i credin?a. Batrânii. România îi batjocore?te cu sadism de 20 de ani. Îi ?ine în foame ?i în frig. Sunt umili?i, brusca?i de func?ionari, uita?i de copii, calca?i de ma?ini pe trecerea de pietoni. Sunt sco?i la vot, ca vitele, momi?i cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost priva?i prin pensii de rahat. Vite slabe, flamânde ?i batute, asta au ajuns batrânii no?tri. Câini ?inu?i afara iarna, fara macar o mâna de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosi?i. O fonoteca vie de experien?a ?i în?elepciune a unei genera?ii care a trait atâtea grozavii e ?tearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrâni nu exista familie. Fara batrâni nu exista viitor. Pamântul. Care pamânt? Cine mai e legat de pamânt în ?ara aia? Cine-l mai are ?i cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sus?ine un program car e se intituleaza “Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încuraja?i sa creasca pe lânga case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întâmpla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravie?ui f  ara ajutoare de la ?arile “prietene”. La noi chestia asta se nume?te “agricultura de subzisten?a” ?i lui tanti Europa nu -i place. Tanti Europa vrea ca ?aranii sa-?i cumpere ro?iile ?i ?oriciul de la hypermarketuri fran?uze?ti ?i germane, ca d-aia avem UE. Cântatul coco?ilor diminea?a, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghi?a pâna de Ignat, corcodu?ele furate de la vecini ?i iazul cu salcii ?i broa?te sunt imagini pe care castra?ii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot în?elege ?i,  prin urmare, le califica drept ni?te arhaisme barbare. Sa dispara! Din be?ivii, lene?ii ?i nebunii satului se trag a?tia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamânt, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu ?tiu ce înseamna pamântul, câta lini?te ?i câta putere î?i da, ce pove?ti î?i spune ?i cât sens aduce fiecarei dimine?i ?i fiecarei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 diminea?a ?i plecau la câmp cu ciorba în suferta?. Pe to?i gângavii ?i pe to?i puturo?ii a?tia i-au facut comuni?tii primari, secretari de partid, ?efi de pu?carii sau de camine culturale. Pe to?i a?tia, care au neamul  îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, cre?tine?te. Credinta. O mai poarta doar batrânii ?i ?aranii, câ?i mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos, care trebuie împaturit într-un fel anume ?i pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna ?i flori de câmp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Când or sa moara oamenii a?tia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu. Avem, în schimb, o varianta moderna de credin?a, cu fermoar ?i arici, prin care ?i se vad ?i ?â?ele ?i portofelul burdu?it. Se poarta la nun?i, botezuri ?i înmormântari, la alegeri, la inunda?ii, la sfin?iri de sedii ?i aghesmuiri de ma?ini luxoase, la pomenirea eroilor Revolu?iei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba ?i cu un “Tatal nostru” spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze, domnu’ parinte, e urgent. Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamântul sa faca a?tia depozite ?i vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmul?esc, credincio?ii se împu?ineaza, sfin?ii de pe pere?i se gândesc serios sa aplice pentru viza de Canada . Fetele noastre se prostitueaza pâna gasesc un italian batrân ?i cu bani, cu care se marita. Baie?ii no?tri fura bancomate, joaca la pokere ?i beau de sting pentru ca ?tiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza pâna gasesc un italian batrân cu care se marita. Parin?ii no?tri pleaca sa culeaga cap?uni ?i sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct ?i cancer pentru multina?ionalele lor, conduse de securi?tii nostri. Suna-?i bunicii, pune o samân?a într-un ghiveci ?i aprinde o lumânare pentru vii ?i pentru mor?i.
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks