Relatiile Trofice Din Padurile de Foioase

Description
Relatiile Trofice Din Padurile de Foio

Please download to get full document.

View again

of 2
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 2

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  Relatiile trofice Din Padurile de foioase Padurile de foioase cresc la altitudini intre 100-1200 m. Temperatura, lumina si  precipitatiile sunt diferite in functie de altitudine si de anotimp. Temperatura medie anuala este de 6-8 Precipitatiile sunt abundente, 600-1000 mm/an. Lumina este redusa, cand arborii sunt complet infrunziti, si este mai puternica primavara, creand un mediu favorabil pentru dezvoltarea plantelor ierboase. Solurile sunt brune de padure si cenusii. Padurile de stejar (stejarele) se intalnesc la altitudini de 700-800 m: la campie, sunt formate din stejari, iar pe dealurile joase, in amestec cu cerul si garnita. Pe dealurile inalte,  padurile sunt formate din gorun (gorunete) sau din gorun si alte foioase. Cerul, garnita si gorunul sunt rude ale stejarului. Padurile de fag (fagetele) sunt intalnite de obicei la altitudini de 600-1200 m, dar sunt intalnite si sub 400 m si la peste 1500 m, in functie de lumina. Vietuitoarele sunt adaptate la conditiile variate de mediu si sunt reprezentate de ciuperci, licheni, muschi, ferigi, plante de primavera, arbusi (maces, paducel, corn, soc, mur, alun), arbori (stejar sau fag, alaturi de ulmi, artari, mesteceni). In padurile de foioase se observa stratul arborilor, stratul arbusilor, stratul ierbos, stratul frunzelor moarte, stratul organic al solului (cu radacinile arborilor bine dezvoltate) si stratul mineral al solului.   In nodurile retelei trofice prezentate se gasesc urmatoarele animale: veverita, jderul, mierla, soarecele de padure, porcul mistret si pasari rapitoare.Daca analizam doua exemple de animale cu regimuri variate de hrana, vom intelege de ce intr-o padure de foioase acestea nu vor fi niciodata lipsite de hrana . Porcul mistret ,animal omnivore, poate fi active intr-un lant la nivelul consumatorilor primari(consuma ghinda si radacini), iar in alt lant la nivelul consumatorilor secundari (consuma soareci). Jderul ataca pasari , soareci si veverite.El poate consuma si fructe de padure. Impins de foame, consuma si cadavre.In raport cu hrana sa, jderul poate fi active in mai multe lanturi trofice.  Alt exemplu ar fi omida paroasa a stejarului care se hraneste cu frunze de stejar.In lipsa acestora, se poate hrani si cu frunzele altor arbori,arbusti si plante ierboase.Intr-o padure de foioase , aceasta omida va gasi intotdeauna hrana. Nu acelassi lucru se intampla cu omida stejarului (larva unui fluture foarte raspandit in padurile de foioase),care are un regim de hrana foarte strict - numai muguri si frunze de stejar.Cand aceste omizi se inmultesc foarte mult, ajung sa desfrunzeasca suprafete intinse din padurile de stejar dupa care , nemaiavand hrana, mor  . Distrugerea in masa a hranei si disparitia omizilor determina dereglari in randul altor specii de vietuitoare pentru care omida reprezinta hrana.   Prin aceste multiple relatii trofice, echilibrul unei paduri de foioase in regim natural este stabilit, distrugerea lui are loc cand se taie insasi padurea. De aceea, orice interventie a omului in natura trebuie bine chibzuita, iar consecintele trebuie calculate. Rolul animalelor cu regim variat de hrana. Vulpea nu este un animal strict carnivore.Ea consuma si hrana vegetala,dar in cantitate mai mica. In functie de hrana disponibila ,vulpea se adapteaza atat prin schimbarea regimului de hrana de-a lungul anotimpurilor cat si in cursul aceluiasi anotimp. Vulpea poate fi considerata:consumator primar,cand se hraneste cu fructe,consumator secundar,cand se hraneste cu iepuri,soareci, consumator tertiar ,cand se hraneste cu pasari insectivore. Mierla si sturzul, desi consuma aceeasi hrana, nu au regimuri de hrana perfect identice: mierla este cu precadere vegetariana, ir sturzul cu precadere carnivor. Cand hrana lor preferata se imputineaza, ele trec la hranirea cu o specie abundenta, care in mod obisnuit reprezinta o hrana secundara, timp in care specia consumata preponderent se reface numeric. Ca urmare a lipsei de hrana pe tomp de iarna, unele animale migreaza, altele isi fac provizii,iar altele intra in stare de amortire sau de hibernare. Cu cat o specie va avea un regim mai variat de hrana, cu atat va avea un rol mai important in mentinerea echilibrului ecologic.Ea va tine sub control atat speciile cu care se hraneste cat si speciile pentru care reprezinta hrana si, in general, toate resursele mediului. Intr-o padure de foioase se stabilesc cele mai complexe legaturi trofice datorita numarului mare de specii cu regimuri variate de hrana.
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks