Refer At

Description
Referat

Please download to get full document.

View again

of 8
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 8

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  Unversitatea de Stat din Moldova Facultatea de Fizică și Inginerie Grupa 2,2 TI REFERAT Tema: Guvernul Republicii Moldova  A efectuat Bivol Grigore Contolat Moșneaga Valeriu  2016  Guvernul Republicii Moldova Guvernul este organul central executiv al puterii de stat, format din șeful guvernului, miniștri și/sau secretari de stat. În statele cu formă de guvernământ parlamentară (ex.: Regatul Unit și Germania) și în cele cu formă de guvernământ semiprezidențială (ex.: Franța și România), șeful guvernului se numește prim -ministru sau premier sau, în unele state, cancelar.   În aceste state există un executiv numit „dublu” sau „divizat”, unde atribuțiile șefului de stat   sunt de regulă doar simbolice și reprezentative (formă de guvernământ parlamentară) sau,   uneori, substanțiale (formă de guvernământ semiprezidențială). În statele cu formă de   guvernământ prezidențială (ex.: SUA), executivul se numește „monolitic”, iar funcția de șef al   guvernului o îndeplinește președintele statului.   Forma de guvern ămînt  este un concept din  științe politice   care se referă la modul în   care este organizată    puterea executivă   în stat, în principal la modul cum este numit și legitimat   conducătorul statului. Se diferențiază astfel două mari forme de guvernământ: monarhia, cu un   conducător cu mandat transmis ereditar, și republica, în care conducerea statală este aleasă prin vot.  Monarhia Monarhia absolută   (autoritară) În această formă de guvernământ, monarhul deține    puterea absolută in stat. Parlamentul are rol decorativ (daca există), iar puterea executivă este exercitată în totalitate de monarh. În prezent, state în care există   monarhie absolută sunt Vaticanul, unele monarhii musulmane, Swaziland,Arabia Saudita,cele din Asia etc. Monarhia constituțională În statele cu regim monarhic constituțional (ex: Regatul Unit   al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Suedia, Belgia, Olanda, Spania), șeful statului este   monarhul, care deține, de regulă, puteri limitate. Puterea executivă este deținută de Guvern prin Primul- Ministru. Ca structură, sistemul este foarte asemănător cu cel al Republicii Parlamentare, diferențele fiind legate de șeful statului și modalitatea de alegere al acestuia. Monarhii din aceste sisteme au cunoscut o reducere treptată a atribuțiilor lor, mai ales după anul 1945, rolul acestora   fiind mai mult simbolic. Cu toate acestea, există puteri de rezervă pe care aceștia le pot folosi   (mai ales în Marea Britanie), însă acest lucru ar putea duce la o criză puternică în statul respectiv. Această formă de guvernământ este considerată stabilă, întrucât șeful statului, deși nu este ales   direct de către cetățeni, este imparțial din punct de vedere politic și nici nu se implică la nivel    public în politica statului (de exemplu, Regina Marii Britanii nu face niciodată afirmații publice   referitoare la politicile Guvernului, însă are o întâlnire săptămânală cu primul -mini stru în care își exprimă punctul de vedere legat de acțiunile acestuia).   Republica Republica parlamentară În statele cu formă de guvernământ parlamentară (ex: Germania), prim- ministrul (sau cancelarul) este șeful guvernului, autoritatea executivă în stat,   șeful statului (monarh sau președinte) având, cu mici excepții, funcții simbolice. Guvernul este   numit de către Parlament, iar în unele cazuri Parlamentul alege și Președintele țării. În   majoritatea cazurilor, Președintele are rolul de a media conflictele politice și de a reprezenta pe  plan extern țara, neavând atribuții executive.  Republica semiprezidențială   În cele cu formă de guvernământ semiprezidențială (de   exemplu, Franța sau România), prim - ministrul este șeful guvernului, împărțind, totuși, puterea   executivă cu președintele statului. Acesta din urmă are atribuțiuni importante mai ales în   domeniul politi cii externe, de apărare și celei de securitate. De asemenea, președintele propune  parlamentului prim- ministrul spre validare și poate dispune suspendarea din funcție a unor miniștri, dacă aceștia sunt anchetați pentru fapte penale. Miniștrii sunt numiți de    președinte, la  propunerea prim- ministrului. În republicile semiprezidențiale, șeful statului este ales direct de   către cetățeni, acest fapt conferindu - i o legitimitate sporită. Există controverse legate de   recunoașterea oficială a republicii semiprezidențiale ca formă oficială de guvernământ, unii    juriști afirmând că aceasta nu există în realitate. Republică prezidențială   În statele cu formă de guvernământ prezidențială (ex: SUA),   nu există prim - ministru, atât funcția de șef al guvernului, cât și cea de   șef al statului fiind   îndeplinită de președintele statului. În republicile prezidențiale, Președintele țării (ales direct de   către cetățeni) exercită întreaga putere executivă, însă acțiunile sale sunt puternic controlate de   Parlament, prevenind astfel abuzurile. Guvernul Republicii Moldova   asigură, conform   Constituției, realizarea politicii interne și   externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un  program de guvernare acceptat anterior de către  parlament . Acesta este alcătuit dintr  -un lider   numit prim-ministru, un prim-viceprim-ministru, viceprim- miniștri, miniștri și alți membri   stabiliți prin lege organică. [1][2]   Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului, exercită conducerea generală a administrației publice și este responsabil în fața parlamentului.   Guvernul se formează în următoarea componență: prim -ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim- miniștrii, miniștrii și alți membri stabiliți prin lege. Membri ai guvernului pot fi numai  persoanele care dețin cetățenia Republicii Moldova și au domiciliul în țară.   Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, desemnează un   candidat pentru funcția de  prim-ministru . Candidatul pentru funcția de prim -ministru, în termen   de 15 zile de la desemnare, cere votul de încredere al parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului. Președintele Republicii Moldova, în baza votului de încredere acordat de parlament, numește guvernul. În termen de trei zile de la data numirii guvernului, prim-ministrul, viceprim- miniștrii, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului depun individual, în fața Președintelui Republicii Moldova, jurământul al   cărui text este prevăzut la art.79 alin.(2) din Constituție. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului Președintele Republicii Moldova revocă și numește, la propunerea Prim -ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Guvernul își exercită mandatul din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în fața Președintelui Republicii Moldova și pînă la validarea alegerilor pentru un nou Parlament. Guvernul este responsabil în fața Parlamentului pentru activitatea sa și cel puțin o dată pe an, ține în fața Parlamentului o dare de seamă despre activitatea sa. Membrii guvernului sînt obligați să răspundă la întrebările formulate de deputați referitor la activitatea Guvernului și a organelor din subordinea lui în modul stabilit. Guvernul examine ază deciziile comisiilor Parlamentului vizând  activitatea Guvernului și a organelor din subordinea lui, comunică comisiilor rezultatele examinării deciziilor sau măsurile luate pe marginea lor . [3]   Ședințele Guvernului se desfășoară după caz, dar nu mai rar decît o dată pe trimestru. Ordinea de zi a ședințelor Guvernului se aprobă de acesta la propunerea Prezidiului Guvernului   Pentru coordonarea activității interne   a Guvernului și în scopul aprobării proiectului ordinii de zi a ședințelor Guvernului, se formează Prezidiul Guvernului din care fac parte prim - ministrul și viceprim- miniștrii. Ședința Prezidiului Guvernului se convoacă de Prim - ministru și se consideră de liberativă dacă la ea participă toți membrii Prezidiului. În cazul absenței unui viceprim - ministru, acesta va delega pentru participare la ședință cu drepturi depline un alt membru al Guvernului. Deciziile în cadrul Prezidiului Guvernului se adoptă prin co nsens Demisia Guvernul (in corpore), dar și fiecare membru al guvernului, are dreptul să demisioneze din  propria inițiativă. Demisionarea prim -ministrului conduce la demisionarea guvernului în componență deplină. Cererea de demisie a prim - ministrului și a întregii componențe a guvernului se prezintă Parlamentului, care se pronunță asupra ei. Cererile de demisie a unor membri ai Guvernului se prezintă Prim - ministrului și se aduc la cunoștința Președintelui Republicii Moldova. Guvernul își dă demisia în cazul  în care: 1.   Parlamentul și - a exprimat neîncrederea în Guvern conform art.106 și 1061 din Constituție;  2.   Prim-ministrul a demisionat sau a decedat; 3.   A fost ales un nou Parlament (la prima lui ședință).   Exprimarea votului de neîncredere Guvernului Parlamentul, la  propunerea a cel puțin o pătrime din deputați, poate exprima vot de neîncredere Guvernului. Exprimarea neîncrederii Guvernului se hotărăște cu votul majorității deputaților.   Atribuțiile Guvernului în exercițiu (demisionar)   În cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, în cazul demisiei Primului - ministru sau în cazul alegerii unui nou Parlament, Guvernul în exercițiu (demisionar) îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice pînă la depunerea jurămîntului de către membr  ii noului Guvern. În perioada în care este demisionar, Guvernul este limitat numai în dreptul său de asigurare a realizării politicii externe și de inițiativă legislativă în domenii ce implică elaborarea și aprobarea unor noi programe de activitate. [3]   Principalele atribuții ale Guvernului în exercițiu (demisionar):  1.   asigură transpunerea în viață a legilor, indiferent de domeniul reglementat de acestea;  2.   exercită funcția de conducere generală și control asupra activității organelor centrale de specialitate;
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks