RECETE

Description
recets

Please download to get full document.

View again

of 11
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 2 | Pages: 11

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  Ministerul Educatiei a Republicii Moldova COLEGIU “ IULIA HASDEU”   eferat Tema:  Metode de invatare a  proceselor culinare. Profesor : Chiosa Valentina Efectuat : Vulpe Adelina Grupa : AS-1442 Cahul 2018  Alimentaţia tradiţională a moldovenilor este   un indiciu al bunăstării materiale, legată nemijlocit de gradul de civilizaţie, destinată să constituie un subiect important pentru contemporanii noştri.  Reflectînd asupra gradului de dezvoltare social- economic al populaţiei, caracterul economiei, tradiţiile culturale şi normele stabilite e nevoie de o cercetare serioasă.  Referindu- ne la evoluţia istorică a hranei poporului nostru afirmăm că ea îşi dezvăluie rădăcinile cu cît cobori mai adînc în timp. Documentele vechi vorbesc puţin despre acest aspect al alimentaţiei, considerat fără importanţă şi informaţiile aduse sînt destul de succinte. Cu toate acestea nu trebuie pierdut din vedere faptul, că fiecare epocă aduce elemente noi (şi nu e vorba numai de materii prime), fiecare generaţie adaugă un plus de experienţă, fiecare familie receptează în mod personal elementele moştenite sau pe cele inovatoare.   Alimentaţia este considerată acel capăt al firului ce leagă trecutul şi prezentul, de aceea e necesar de a pătrunde în profunzimile fiecăruia din ele. Astfel   vom putea remarca existenţa străvechiului sistem alimentar ce a rezistat trecerii timpului ca parte componentă a structurii de bază a hranei.   Autorii antici ca şi rezultatele săpăturilor arheologice aduc informaţii privind produse alimentare şi practici c ulinare antice, preluate în epoca geto- dacică. Geto -dacii formînd aşezăminte stabile, aveau un specific al modului de viaţă, o alimentaţie mai mult vegetariană, corespunzătoare resurselor agricole, dar erau și crescători de animale și consumatori de carne.   Fiertura de cereale măcinat grosier, păsatul de mei, la care se adăuga laptele, fierturile din carne erau folosite de daci multe secole de-a rîndul. Alături de plantele cultivate şi de carnea animalelor domestice erau utilizate plantele comestibile din fl ora spontană şi mîncăruri de ciuperci, usturoi, lobodă, stevie etc., la care putem adăuga peştele. O serie de plante şi produse culinare, cum ar fi ceapa, lintea, bobul, măslinele au fost aduse de către negustorii greci.   Dacii şi - au păstrat modul simplu de   a mînca avînd o deosebită preferinţă pentru carnea pregătită la frigare, mărturie ajunsă pînă în zilele noastre. De asemenea mîncărurile din lapte, brînzeturi, printre care pot fi menţionate diferite feluri de caş dulce, afumat, zvîntat, jintiţă, urdă, et c. Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul important al relaţiilor inclusiv schimbul de produse agricole şi alimente culinare, pe care le - au avut strămoşii noştri –  dacii cu popoarele vecine. Cu toate acestea dacii n- au introdus în bucătăria proprie condimente de esenţă orientale. În ceea ce priveşte adoptarea unor produsuri şi tehnici de preparare a alimentelor, ar fi de precizat faptul, că dacii au acceptat numai ceea ce convenea gustului propriu creat deja în urma experienţelor proprii de viaţă, bazate   pe caracteristicile mediului înconjurător şi a unor contacte cu lumea greacă.   Aşadar ocupaţiile principale de bază ale dacilor –   cultura plantelor şi creşterea animalelor în acea perioadă au fost elementele de bază ale hranei, fiind completate cu cele pro venite din culesul din natură, pescuit şi vînat, pe care le regăsim pînă tîrziu în timp, cu deosebirea că meiul a fost înlocuit cu porumbul.   În Evul Mediu, elemente noi substanţiale în bucătăria poporului moldovenesc s -au adus la curţile domneşti şi ale boierilor înstăriţi sau deţinători ai unor ranguri feudale. În această perioadă atestăm o alimentație tradițională, practic lipsită de influențele străine, ce demonstrează o continuitate în evoluția bucătăriei populației autohtone.   Tradițiile bucătăriei medievale moldovenești sînt atestate și în epocile ulterioare. Astfel sînt semnificative asemănările între practici actuale şi cele consemnate în documentele medievale  în prepararea unor bucate panificate (ex. plăcinta), prepararea brînzeturilor, afumăturilor,   uscarea legumelor şi a fructelor, băuturii –   vinul şi miedul. Caşul dulce oferit drumeţului reprezintă un obicei păstrat de secole, cît şi ospitalitatea de veacuri a strămoşilor noştri păstrată pînă în zilele noastre de către moldoveni.   Datorită numeroaselor descrieri ale călătorilor străini, mai ales din secolul al XVII - lea cunoaştem luxul şi splendoarea ospeţelor domneşti.   În secolul al XVIII- lea au avut loc şi unele influenţe orientale, datorită legăturilor comerciale cu Imperiul Otoman. Au fos t aduse şi introduse multe mîncăruri de nuanţă orientală. Domnii de srcine străină veneau cu bucătarii lor ce promovau bucate noi, o parte din care, cu timpul au pătruns în bucătăria moldovenilor (fructe cu carne, musacaua, pilaful etc.).  Acestea fiind sp use menţionăm că bucătăria tradiţională a moldovenilor, care din cele mai vechi timpuri a ştiut să păstreze un ansamblu unitar şi divers, urmînd un proces firesc de evoluţie istorică. Băcătăria moldovenilor se remarcă printr -o mare varietate de bucate, ingeniozitate, dozare minimă a condimentelor, care reflectă tradiţiile seculare strîns legate de psihologia poporului.   R Ă JITUR “VIS DE COCOS”   INGREDIENTE Pentru blat 7 albușuri   300 grame zahăr   3 linguri de apă clocotită   2 linguri de zeamă de lămâie   200 grame nucă de cocos (se păstreaza de aici 2 -3 linguri pentru ornat) 3 linguri de făină   1 plic zahăr vanilat  Pentru crema de cocos 200 grame unt 7 gălbenușuri   1 plic zahăr vanilat   150 de grame de zahăr pudră   50 de grame de nucă de cocos  1 lingu ră de lapte   + Glazură de ciocolată  MOD DE PREPARARE Atât vă spun: prăjitura Vis de cocos a fost lăudată și făcută (în repetate rânduri!) chiar și de oameni care nu prea sunt amatori de cocos, în general! Prăjitura Vis de cocos are tot ce vrei: aromă puternică, blat pufos și crocant totodată, cremă care ți se topește în gură, glazură ciocolătoasă mătăsoasă.   Ușoară, spectaculos de bună, extrem de aspectuoasă și, cel mai important lucru… de casă! Să facem o tavă mare de “Vis de cocos”, împreună!   Se preîncălzește cuptorul la 180 de grade Celsius și se tapetează o tavă cu hârtie de copt.  Blatul Bate albușurile cu zahărul spumă tare, adăugând pe rând câte o lingură de apă clocotită și cele două linguri de zeamă de lămâie. Bate încontinuu 2 -3 minute. Apoi  încorporează, încet și cu mișcări largi, nuca de cocos, făina și zahărul vanilat. Întinde aluatul rezultat uniform în tavă. Dă -l la copt la foc potrivit cam 20- 25 de minute. Dacă ai cuptor electric bagă -l la 180 de grade, în jur de 45 de minute. Crema Fre acă gălbenușurile cu zahărul pudră și cu o lingură de lapte la bain - marie (pînă capătă consistența unei ciulamale). Lasă la răcit. Într - un castron separat freacă untul cu zahărul vanilat cu un mixer, până se omogenizează. Adaugă, amestecând continuu, câte o lingură din crema făcută la bain - marie. La final încorporează și cocosul.  
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks