NAVIGATIE IN SECTOR MARITIM DUNARE.pdf

Description
CERONAV Suport de curs NAVIGAŢIE ÎN SECTORUL MARITIM AL DUNĂRII. METEOROLOGIE. AUTOR, Expert consultant Victor Boitan “Pilotaj” Pagina: 1 1. Descrierea generală a fluviului Dunărea şi a sectorului maritim Dunărea este cel mai mare fluviu din Europa Centrală şi de sud-est. Dunărea ia naştere prin unirea a două râuri de munte: Brege şi Brigach, care izvorăsc de pe pantele răs

Please download to get full document.

View again

of 24
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 24

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
    “Pilotaj” Pagina: 1   C E R O N A V Suport de curs NAVIGA Ţ IE ÎN SECTORUL MARITIM AL DUN Ă RII. METEOROLOGIE. AUTOR, Expert consultant Victor Boitan    “Pilotaj” Pagina: 2   1. Descrierea general ă  a fluviului Dun ă rea ş i a sectorului maritim Dun ă rea este cel mai mare fluviu din Europa Central ă   ş i de sud-est. Dun ă rea ia na ş tere prin unirea a dou ă  râuri de munte: Brege ş i Brigach, care izvor  ă sc de pe pantele r  ă s ă ritene ale masivului P ă durii Negre (Bavaria, Germania). Aceste dou ă  râuri curg într-o singur  ă  vale ş i se unesc în apropierea ora ş ului Donaueschingen. În bazinul Dun ă rii se g ă sesc dou ă  mari lan ţ uri de mun ţ i. Fluviul str  ă  punge primul dintre aceste lan ţ uri la localitatea Devin (Poarta Devin, km 1880) ş i pe cel de-al doilea între localitatea Moldova Veche (km 1048) ş i localitatea Drobeta Turnu Severin (sectorul Cataractelor ş i Por  ţ ilor de Fier). Din punct de vedere fizico-geografic ş i geologic Dun ă rea se împarte în trei p ă r  ţ i, ş i anume: -   Dun ă rea de Sus, de la izvoare (km 2863) pân ă  la Göny ű  (km 1791); lungimea total ă  este de 1072 km; -   Dun ă rea de Mijloc, de la Göny ű  (km 1791) pân ă  la Drobeta Turnu Severin (km 931); lungimea total ă  este de 860 km. -   Dun ă rea de Jos, de la Drobeta Turnu Severin (km 931) pân ă  la Marea  Neagr  ă ; lungimea total ă  este de 931km. Din punctul de vedere al condi ţ iilor de naviga ţ ie, cele trei p ă r  ţ i  principale ale Dun ă rii se împart în urm ă toarele sectoare caracteristice: Dun ă rea de Sus: -   Ulm – Regensburg (km 2588-km2379) -   Regensburg – Passau (km 2379-km 2226) -   Passau – Linz (km 2226-km 2135) -   Linz – Viena (km 2135-km 1929) -   Viena – Devin (km 1929-km 1880) -   Devin – Göny ű  (km 1880-km 1791) Dun ă rea de Mijloc: -   Göny ű  – Budapesta (km 1791- km 1647) -   Budapesta – Moldova Veche (km 1647-km 1048) -   Moldova Veche – Drobeta Turnu Severin (km 1048-km 931) Dun ă rea de Jos: -   Drobeta Turnu Severin – Br  ă ila (km 931-km 175) -   Br  ă ila – Sulina (Dun ă rea maritim ă ) (km 175–km 0)    “Pilotaj” Pagina: 3   Br ă ila – Sulina Acest sector, lung de 175 km, cuprinde albia principal ă  a Dun ă rii pân ă  la Ceatal Ismail (Mm 43, km 80), precum ş i bra ţ ele Tulcea ş i Sulina. În aval de Br  ă ila ş i pân ă  la afluentul din stânga, Siretul (km 155,1), Dun ă rea curge tot timpul în direc ţ ia nord, aval de confluen ţ a Siretului, Dun ă rea se îndreapt ă  încet spre est pân ă  în aval de Gala ţ i (km 150). În aval de Gala ţ i, Dun ă rea trece din nou printr-o vale larg ă . Între afluentul Prut (Mm 72, malul stâng) ş i în aval de Reni (Mm 69,5), platoul înainteaz ă  pân ă  la fluviu. Cu începere de la limita din aval a portului Reni, în ă l ţ imile malului stâng se îndep ă rteaz ă  de fluviu pentru a ceda locul unei lunci largi, inundabile. În ă l ţ imile malului drept se extind departe de Dun ă re, exceptând Isaccea (Mm 56) unde ele înainteaz ă  pân ă  la mal. De la Br  ă ila pân ă  la începutul Deltei, la Ceatal Ismail (Mm 43), Dun ă rea curge într-o albie adânc ă , lat ă  de la 350 m (la Reni) la 1200 m (la Isaccea). Cu excep ţ ia curbei pronun ţ ate de la Cotul Pisicii, în amonte de confluen ţ a Prutului, albia nu este sinuoas ă   ş i se formeaz ă  insule mici, ş i anume: Chiciu (km 161), Ivancea (Mm 52) ş i Ivanova (Mm 46-45). La Ceatal Ismail începe Delta; albia principal ă  se bifurc ă  în dou ă   bra ţ e: Chilia ş i Tulcea. Bra ţ ul Tulcea are l ăţ imea de la 200 m (Mm 43) la 500 m (Mm 41). El este sinuos ş i formeaz ă  curbe pronun ţ ate, mai ales în regiunea Tulcea, se extinde pân ă  la Ceatal Sf.Gheoghe (Mm 34), traversând un teren în general  plat, cu excep ţ ia sectorului dintre Mm 39 ş i 38 unde se apropie platoul Dobrogea, pe care este situat ora ş ul Tulcea (Mm 39). La Ceatal Sf.Gheorghe, Mm 34 (km 63), malurile bra ţ ului Sulina sunt  joase ş i acoperite cu dale pe o distan ţă  apreciabil ă . L ăţ imea bra ţ ului, care în medie este de 120 m, nu prezint ă  mari varia ţ ii, deoarece majoritatea bra ţ elor secundare sunt închise, iar curbele pronun ţ ate sunt rectificate prin t ă ieturi.La Mm. 34 bra ţ ul Tulcea se bifurc ă  în Canalul Sulina ş i bra ţ ul Sf. Gheorghe. La gura acestui bra ţ  se afl ă  ora ş ul Sulina (Mm 0). Pentru ie ş irea la mare prin bara Sulina exist ă  construit un canal m ă rginit de dou ă  diguri, unul de nord ş i altul de sud. Canalul se îndreapt ă  întâi spre est ş i apoi cote ş te treptat spre sud-est. Zonele cu dificultate sunt por  ţ iuni ale ş enalului, în care, datorit ă  gabaritelor reduse ale c ă ii navigabile , naviga ţ ia navelor maritime nu se poate desf  ăş ura în condi ţ ii normale, impunându-se m ă suri ş i restric ţ ii specifice pentru siguran ţ a naviga ţ iei prin aceste sectoare. În cadrul preg ă tirii profesionale se impune s ă  se cunoasc ă  urm ă toarele elemente de baz ă :    “Pilotaj” Pagina: 4   1.Pozi ţ iile exacte ale zonelor cu dificultate din sectorul în care se navig ă ; 2.Caractersiticile sectorului ş i motivele care produc dificultate (l ăţ ime, adâncime, raz ă  de curbur  ă , caracteristica curentului, etc) 3.Modul de dirijare corect ă  a navei maritime prin sector, în func ţ ie de dificult ăţ ile zonei ş i restric ţ iile impuse. 4.M ă surile care se impun pentru siguran ţ a naviga ţ iei, înainte ş i în timpul trecerii prin zonele respective. Puncte critice pe sectorul Dun ă rii maritime Puncte critice de naviga ţ ie a navelor maritime în sectorul Br  ă ila – Sulina ş i  bara Sulina. Pe acest sector avem puncte critice la : 1   - km 167 – 165 (punctul Bâsca); 2   - km 156 – 153 (Gura de v ă rsare a Siretului); 3   - M.m. 76 – 75 (Cotul Pisica); 4   - M.m. 74 – 72 (Gura de v ă rsare a râului Prut); 5   - M.m. 63 6   - M.m. 53 – 57 –adâncimi mici 7   - M.m. 51 8   - M.m. 48 – 46 9   - M.m. 43 (intrarea Ceatal Izmail; bra ţ  Tulcea); 10   - M.m. 41 – 40 11   - M.m. 39 – 37 (cotul Tulcea) 12   - M.m. 34 – 32 (intrarea pe C. Sulina – Ceatal Sf. Gheorghe) 13   - M.m. 29 14   - M.m. 19 15   - M.m. 16 – 15 – anafoare, interzis ă  întâlnirea 16   - M.m. 7 - 6 17   - Bara Sulina Descriere Sectorul de la km 167 – 165 (Bâsca) este considerat ca punct critic de naviga ţ ie din cauza adâncimilor mici ş i varia ţ iilor fundului albiei la viiturile de ap ă ; ş enal îngust. În aceast ă  por  ţ iune este interzis ă  întâlnirea sau dep ăş irea; navele ce navig ă  amonte pot a ş tepta la km 164, fiind adâncime suficient ă  la malul stâng. Sectorul de la km 156 – 153 (gura Siretului) este considerat dificil în naviga ţ ie din cauza adâncimilor mici ş i a fundului instabil, datorit ă  aluviunilor ce se depun la v ă rsarea râului Siret în Dun ă re.
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks