Globalizarea financiară

Description
Globalizarea financiară

Please download to get full document.

View again

of 2
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Foreign Language

Publish on:

Views: 0 | Pages: 2

Extension: PDF | Download: 0

Share
Tags
Transcript
    Globalizarea financiară   Globalizarea financiară desemnează interconexiunile între sistemele bancare şi pieţele financiar naţionale , apărute în urma liberalizării şi dereglementarii financiare şi care au condus la emergenţa unui spaţiu financiar mondial. ,,Globalizarea financiară poate fi definită ca un proces de interconectare a pieţelor de capitaluri la nivel naţional şi internaţional.”   "Globalizarea consta in intensificarea cantitativa si calitativa a tranzactiilor care depasesc limitarea impusa de granite, concomitent cu expansiunea spatiala a acestora" (Ulrich MENZEL). Globalizarea este generata de manifestarea a patru importante tendinte: cresterea redusa inregistrata de pietele tarilor puternic industrializate, declinul protectionismului statului, trecerea de la sistemul public de pensii la un sistem privat si lipsa unor perspective reale de supravietuire pentru un anumit tip de asiguratori locali. George S oros: „globalizarea reprezintă dezvoltarea pieţelor financiare globale, creşterea corpo raţiilor transnaţionale şi dominaţia lor crescândă asupra economiilor naţionale” (Soros, 2002, p. 23). Ömer Tetik (directorul BT): „Globalizarea financiară are potenţialul de a contribui la creşterea consumului, la alocarea de capital pentru pieţe mai îndepărtate şi la diversificarea riscurilor. Cu toate acestea, fără abordare corectă, analiză regională şi doar prin utilizarea produselor şi serviciilor standard şi supra - reglementate, băncile şi alte instituţii financiare nu pot livra valoarea aşteptată de public. Instituţiile financiare internaţionale au datoria să ofere cadre nu doar la nivel mondial, dar şi regional şi naţional, prin care accesibilitatea şi eficienţa serviciilor bancare să fie cu un pas înainte”.  O latura esentiala a globalizarii o reprezinta centralizarea capitalului si cresterea importantei operatiunilor financiare la nivelul marilor grupuri industriale, ceea ce a dat “posibilitatea infiintarii unor adevarate <banci de intreprindere> care nu sunt prizonierele unor practici bancare obisnuite, fiind purtatoare ale unor produse financiare noi”. (Postelnicu Gh., Postelnicu C., 2000, p.156)   “Globalizarea financiara consacra suprematia fortelor pietei asupra politicilor economice. Astazi, pietele sunt acelea care <decid> daca politicile economice nationale sunt bune. Autoritatile monetare ale unei tari nu mai pot face mare lucru pentru a-si apara rata de schimb impotriva speculatiilor: rezervele de schimb ale marilor tari industrializate (principala arma de aparare a monedelor) reprezinta doar jumatate din volumul zilnic al tranzactiilor de pe piata de schimb!” (Ibidem., p.71).   Regula celor trei “D” si piata financiara   -   “< Dezintermedierea > este recursul direct al operatorilor internationali la pietele financiare (finante directe) fara a trece prin intermediarii financiari si bancari (finante indirecte) pentru efectuarea operatiilor de plasament si imprumut”.  (Plihon D., 2001, p.64) -   “< Defragmentarea pietelor>  corespunde abolirii frontierelor dintre piete pana in acel moment separate: deschidere catre exterior a pietelor nationale in primul rand, dar si, in interiorul acestor piete, disparitie a compartimentelor existente  –  piata monetara (bani pe termen scurt), piata financiara (capitaluri pe termen mai lung), piata de schimb (schimburi de monede), piete la termen etc. De acum inainte, cel care investeste (sau imprumuta) cauta cel mai bun randament trecand de la un titlu la altul sau de la o moneda la alta sau de la un procedeu de acoperire la altul: de la obligatiile in euro la cele in dolari, de la actiuni la optiuni, de la optiuni la futures  (bunuri cumparate si vandute pentru a fi livrate mai tarziu  –n.t.)”. (Ibidem., p.65) Ex. –  swap. Sistemul financiar international a devenit o mega-piata a banilor    cu “dubla unitate –  de loc  : pietele sunt tot  mai interconectate gratie retelelor moderne de comunicatii; si de timp : functioneaza continuu, 24 de ore din 24, in Extremul Orient, Europa si America de Nord”. (Ibidem., p.65)  -   “< Dereglementarea>  a fost un element-motor al globalizarii financiare. Autoritatile monetare din principalele tari industrializate au abolit reglementarile privitoare la schimburi pentru a facilita circulatia internationala a capitalului. S-au produs astfel, in 1983-1984, deschiderea sistemului financiar japonez, in buna masura sub presiunea autoritatilor americane, apoi desfiintarea sistemelor nationale de control al schimburilor in Europa, odata cu constituirea pietei unice de capital in 1990”.  (Ibidem., p.65) Conceptul de globalizare financiară   are în vedere crearea unei pieţe mondiale a banilor, a unei pieţe financiare globale, a unui sistem financiar global, a cărui apariţie şi dezvoltare se bazează pe fenomenul de dereglementare a pieţelor financiare naţionale, pe apariţia şi dezvoltarea unor   noi instrumente financiare şi pe expansiunea băncilor şi a altor instituţii financiare internaţionale.   Globalizarea financiară presupune amplificarea volumului fluxurilor financiare de capital şi creşterea intensităţii acestora, procese a căror mărime poate fi comensurată în funcţie de gradul de deschidere a pieţelor financiare naţionale, de nivelul de angrenare financiară şi de gradul de integrare financiară. Deschiderea pieţelor financiare naţionale se referă la eliminarea restricţiilor legale asupra tranzacţiilor financiare internaţionale. Nivelul de angrenare financiară se referă la gradul de implicare naţională în activitatea financiară globală şi poate fi măsurat prin indicatori cum sunt: ponderea activelor financiare străine pe pieţele naţionale, gradul de implicare a instituţiilor financiare străine pe pieţele financiare interne, ponderea activelor financiare interne pe pieţele străine, gradul de implicare a instituţiilor financiare naţionale pe pieţele financiare externe, aportul naţional la diverse   fluxuri financiare globale ş.a. Termenul de integrare financiară presupune existenţa unei convergenţe a preţurilor şi a randamentelor unor pachete de active financiare similare, pe diferite pieţe financiare naţionale.  
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks