Dictionar de simboluri_si_arhetipuri_culturale-libre

Description
1. IVAN EVSEEV DICłIONAR DE SIMBOLURI I ARHETIPURI CULTURALE - 1VAN EVSEEV DICłIONAR DE SIMBOLURI SI ARHETIPURI CULTURALE EDITURA „AMARCORD TIMI OARA, 1994 0.…

Please download to get full document.

View again

of 120
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Self Improvement

Publish on:

Views: 0 | Pages: 120

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
  • 1. IVAN EVSEEV DICłIONAR DE SIMBOLURI I ARHETIPURI CULTURALE - 1VAN EVSEEV DICłIONAR DE SIMBOLURI SI ARHETIPURI CULTURALE EDITURA „AMARCORD" TIMI OARA, 1994 0. Jă Coperta seriei: Emil Grama M45522* Consilier editorial: Ion Nicolae Anghel ; , . CUVÂNT ÎNAINTE i FaŃă de neceisităŃile culturale ale publicului cititor din zilele noastre, lucrarea de faŃă, prin proporŃiile ei modeste i total insuficiente pentru acoperirea zonei atât de vaste a imaginarului poetic, poate fi socotită i ca o neîmplinire. Ea trebuie însă privită numai ca un experiment cultural- tiinŃific i mai ales ca o testare a orizontului de a teptare al lectorului român de la finele acestui secol i mileniu. Poate într-o altă formă, acest dicŃionar trebuia să apară cu peste două decenii în urmă. Amânarea publicării lucrării se datorează numai în parte autorului ei. Politica editorială din trecutul nu prea îndepărtat s-a caracterizat i prin anumite rezerve, dacă nu chiar printr-o atitudine de suspiciune, faŃă de o sferă întindă a culturii umanităŃii pusă, în acea perioadă, sub semnul esoterismului, indiferent dacă el venea din sfera a a-ziselor „ tiinŃe oculte" (printre care se număra alchimia, hermeneutica, psihanaliza i chiar semiotica!), dacă aparŃinea domeniului gândirii teologice sau dacă marca unele creaŃii folclorice l<?au operele unor mari scriitori i arti ti geniali. In categoria semnelor culturale privite cu o anumită circumspecŃie, amestecată cu teamă, a nimerit, fără o motivaŃie prea explicită, i simbolul, suspectat de a fi un inductor potenŃial de ambiguitate ideologică, misticism i idealism. Datorită vechimii i persistenŃei sale în cultură, dar mai ales prin multitudinea de semnificaŃii intelectuale i conotaŃii afective, îngemănate întotdeauna în chip paradoxal, simbolul se opunea oricăror încercări de „raŃionalizare"', de îngustare i Simplificare. în societăŃile dominate de imperativele reducŃionismului i totalitarismu- r DICłIONAR DE SIMBOLURI I ARHETIPURI CULTURALE lui ideologic, simbolul este acceptat numai dacă din semn polivalent el se transformă într-o [simplă alegorie, emblemă sau însemn oficializat, sărăcite de conŃinut i devenite unităŃi izocrone i izotopice ale a a-numitelor „limbaje de lemn". Or, simbolul autentic e un semn ce rezonează în sufletele oamenilor tocmai prin importanŃa i gravitatea sensurilor sale, ce se referă întotdeauna la problemele fundamentale ale existenŃei. El este semnul ce păstrează un echilibru optim între conŃinut i expresie, între spirit i materie, între intelectual i afectiv. Cultura umană a debutat prin simbol i mit. Prin [simboluri mo tenite din epoci ancestrale, omenirea i-a păstrat unitatea i continuitatea ei spirituală. De la puzderia de semne pur convenŃionale i arbitrare, acceptate mai ales din raŃiuni practice, marea i adevărata cultură tinde mereu să se întoarcă la [simbolul polivalent, plin de conŃinut i înzestrat cu mare forŃă sugestivă. Dovadă în acest sens ne [sunt marile reu ite ale creatorilor de literatură, de. sis- teme filosofice sau de opere plastice. Simbolul, înrudit genetic i funcŃional cu mitul i cu ritualul religios, instituie o lume a imaginarului, adesea infinit mai bogată i mai frumoasă decât lumea contingentului imediat, a ontosu-lui dominat de legile necesităŃii implacabile. Teama de simbol sau anumite rezerve faŃă de el, manifestate în anumite perioade ale istoriei marcate de raŃionalism exacerbat, de tientism orgo-liols sau de voluntarism reformist, se explică mai ales prin faptul că simbolul în general, iar cel arhetipal în speŃă, reprezintă în- totdeauna o deschidere spre lumea misterului i a numinosului, aflată dincolo de realităŃile palpabile. în configuraŃia marilor simboluri ale omenirii deslu im reflexele de lumină cerească i umbrele imperiului dezordinii, suferinŃei, întunericului i ale morŃii. Purtător al memoriei colective, simbolul a exercitat o
  • 2. puternică i permanentă acŃiune modelatoare asupra societăŃii i individului, fiind un reper moral, etalon axiologic i exemplu în acŃiune. Aceste calităŃi sunt proprii mai ales acelor simboluri universale i străvechi pe care C. G. Jung le-a denumit arhetipuri. CondiŃiei arhetipalităŃii îi corespund cele mai multe din unităŃile codurilor simbolice prezente în dicŃionarul nostru, chiar dacă prezentarea lor succintă i uneori prea [schematică nu reu e te să reliefeze în suficientă măsură acest aspect foarte important. 6 IVAN EVSEEV D3 i întârziată cu peste două decenii, apariŃia acestei lucrări î i are justificarea mai ales în interesul constant al cititorului de astăzi pentru literatura consacrată imaginarului mitopoetic. La aceasta se adaugă i faptul că prezentul dicŃionar este, în multe privinŃe, complementar lucrărilor lexicografice mai vechi sau mai recente referitoare la mit i la simbol, publicate în Ńara noais-tră. Spre deosebire de popularele la noi dicŃionare de mitologie clasică (Anca Balaci, Mic dicŃionar de mitologie greco- romană, Bucure ti, Editura tiinŃifică, 1969, ed. a II-a: Mic dicŃionar de mitologie greacă i romană, Bucure ti, Editura Mondero, 1992) sau de mitologie generală (George Lăzărescu, DicŃionar de mito- logie, Bucure ti, Editura Ion Creangă, 1979; ed. a II-a, Bucure ti, Casa editorială Odeon, 1992), lucrarea noastră nu cuprinde nume proprii de zei, de eroi sau de locuri mitice, exceptând pe cele ale lui Adam i Eva, devenite, practic, apelative ce desemnează arhetipuri umane. Numai parŃial, lucrarea se intersectează cu cea mai importantă operă lexicografică românească de mitologie universală pe care o datorăm erudiŃiei i talentului mitologului Victor Kernbach (DicŃionar de mitologie generală, Bucure ti, Editura Albatros, 1983, ed. a II-a, Bucure ti, EdÂtura tiinŃifică i Enciclopedică, 1989). Chiar dacă este o lucrare de [simbolistică universală, cuprinzând un număr de 500 simboluri i arhetipuri culturale cunoscute în civilizaŃii diferite, de regulă neincluse în operele citate mai sus, dicŃionarul Lse referă mereu la modul particular în care s-a relevat i s-a contextualizat simbolul respectiv în tradiŃia culturală românească. In prezentarea acestui aspect autorul a beneficiat din plin de cele mai de seamă lucrări aparŃinând întemeietorilor folcloristicii i {simbologiei române ti (D. Cantemir, B. P. Hasdeu, S. Mangiuca, S. FI. Marian, T. Pamfile, G. Co buc, Elena Nicu-liŃă-Voronca .a.) precum i de contribuŃiile lexicografice din acest domeniu ilustrate prin Micul dicŃionar folkloric al lui Tache Papahagi (Bucure ti, Editura Minerva, 1979) i prin Mica enciclopedie a pove tilor române ti a lui Ovidiu Bîrlea (Bucure ti, Editura tiinŃifică i Ev^ciclopedică, 1976). De un mare ajutor ne-au fost i relativ recentele contribuŃii monografice la studiul mitologiei autohtone: Romulus Vulcănescu, Mitologie română (Bucure ti, Editura Academiei R.S.R., 1987) i Mihai Coman (Mi- tologie românească. I. VieŃuitoarele pământului i ale apei, Bucu- DICłIONAR DE SIMBOLURI I ARHETIPURI CULTURALE re ti, Editura Minerva, 1986; II. VieŃuitoarele văzduhului, Bucure ti, Editura Minerva, 1988). Componenta mitologică a [sensului simbolurilor e prezentă în majoritatea articolelor din dicŃionar, fiind însoŃită în mod constant i de o referire scurtă la modul în care simbolul arhaic a fost asimilat, reinterpretat i îmbogăŃit în cultura cre tină. în această privinŃă, de un mare ajutor ne-a fost o lucrare originală aparŃinînd unui modest dar luminat paroh rural din Banat, care a reu it să publice în perioada interbelică un dicŃionar de simboluri religioase. E vorba de preotul Victor Aga i a sa Simbolică biblică i cre tină. DicŃionar enciclopedic (cu istorie, tradiŃii, legende, folclor), Timi oara, 1935. Autorul reu e te să reînnoade legăturile dintre simbolurile cre tine i arhetipurile sau corespondentele lor din cultura populară, adesea neglijate de reprezentanŃii tiinŃelor teologice sau de către savanŃii de orientare laică. In cadrul tratării aspectului universal al semnificaŃiei simbolurilor din cuprinsul dicŃionarului am apelat în mod frecvent la informaŃia cople itoare conŃinută în cea mai notorie i cea mai reprezentativă lucrare din acest domeniu pe plan mondial: Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire des symboles. Mythes, reves, coutum.es, gestes, form.es, figures, couleurs, nombres (Paris, Robert Laffont/Jupiter, Edition revue et augmentee, 1982). Departe de noi gândul că am putut să atingem măcar parŃial performanŃele acestei cărŃi de referinŃă, la care au trudit speciali ti din mai multe Ńări reprezentând arii culturale foarte îndepărtate. Pe cât ne-a fost în putinŃă, am căutat să oferim, cititorului român nu doar o simplă descriere [sincronă sau comparativă a semnificaŃiilor simbolului, ci să căutăm a deslu i motiva- Ńiile ontologice, psihologice i cultural-istorice ale apariŃiei i funcŃionării demnelor simbolice. în felul acesta, considerăm că am împlinit, fie i numai parŃial, vocaŃia i menirea oricărui dascăl: aceea de a fi ghid i păstor al tânărului cititor, dornic să pătrundă în lumea atât de fascinantă, plină de surprize i foarte complexă a formelor simbolice. Ne-am străduit să nu neglijăm, în limitele spaŃiului tipografic acordat, nici prezentarea modului în care marile simboluri i arhetipuri au rodit i au căpătat o viaŃă nouă în operele adevăraŃilor mae tri ai cuvântului, penelului sau daltei, de i acest dic- IVAN EVSEEV
  • 3. Ńionar nu este nicidecum unul de motive i teme literare aidoma cunoscutei lucrări franceze având o largă circulaŃie i la noi in Ńară (Dictionnaire des symboles et des themes litteraires de Claude Aziza, Claude Olivieri, Robert Sctrik, Paris, Fernand Nathan, 1978). Neajunsurile prezentului dicŃionar, pe care le simte poate cel mai bine autorul său, ca i deficienŃele ce le vor remarca, probabil, i cititorii săi cei mai îngăduitori, vor putea servi unei critici de specialitate menită să încurajeze elaborarea unor lucrări mai reu ite, atât de trebuincioase culturii române ti pre- zente i viitoare. Autorul ! LISTA ABREVIERILOR alb. = albanez Antol., 1953=Antologie de literatură populară, voi. I—II, Bucure ti, Editura Academiei R.P.R., 1953. Antol., 1980 = Antologie de lirică populară românească, Bucure ti, Editura Minerva, 1980. ap. — apostol aram. = aramaic arom. = aromân BER = Gaston Bachelard, L'eau et Ies reves, essai sur l'imagination de la matiere, Paris, 1942. bg. = bulgar cap. = capitol cea. = circa cf. = conferă, compară dr. = doctor DSy = Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire des symboles, Mythes, reves, coutumes, gestes, formes, jigures, couleurs, nombres, Edition revue et aug- mentee, Paris, Robert Laffonti'Jupiter, 1982. DSTL = Claude Aziza, Claude Olivieri, Robert Sctrik, Dictionnaire des symboles et des themes litteraires, Paris, Fernand Nathan, 1978. ebr. = ebraic ELIT=Mircea Eliade, Trăite d'histoire des religios, Paris, 1949. e. n.^era noastră engl. = englez etim. = etimologic ev. s evanghelist fr. = francez Fried. = Dr. Mathias Friedwagner, Rumănische Volkslieder aus der Bukovina, Bând I, Wurzburg, 1940. germ. = german gr. = grec, grecesc ibid. = ibidem, tot acolo 10 IVAN EVSEEV ind. e. = indoeuropean irl.=irlandez isl. = islandez lat. = latin lb. = limbă lit. = lituanian MEPR = Ovidiu Bîrlea, Mică enciclopedie a pove tilor române ti, Bucure ti, Editura tiinŃifică i Enciclopedică, 1976. N. T. = Noul Testament op. cit. = operă citată pr. = preot sec. = secol Sf. = sfânt si. v. = slav vechi SMR=Srpski mitol. recnik (DicŃionar mitologic sârb) = S. Kulisic, P. 2. Petrovic, N. Pantelic, Srpski mitoloski recnik, Belgrad, 1970. srbcr. = sârbocroat . a. = i alŃii/altele s. u. = i următoarea/următoarele (pagină/pagini) te. == turcesc Trans. = Transilvania voi. = volum V. T. = Vechiul Testament A A: Prima literă din alfabetul latin; simbolizează începutul, tot a a cum litera Z semnifică sfâr itul. De Za a la z înseamnă de la un capăt la altul; de la început până la sfâr it. ABRACADABRA — formulă magică i talisman al gnosticilor. S-a folosit în Evul mediu cu scopuri apo-tropaice i tămăduitoare. Cuvântul scris în iruri orizontale, cu suprimarea unei litere, dă na tere la iruri verticale în care apare acela i cuvânt, provenit din vechea ebraică abreg ad hâbra „îndreaptă fulgerul spre moarte"; se cite te de jos în sus: ABRACADABRA ABRACADABR ABRACADAB ABRACADA ABRACAD ABRACA ABRAC ABRA ABR AB A
  • 4. ADAM < ebr. ădăm „om; făcut din lut". în V. T. e primul om creat de Dumnezeu din lut, după chipul i asemănarea sa, în ziua a asea a CreaŃiei i responsabil pentru toate liniile ce descind din el. Adam simbolizează păcatul originar, abuzul absurd al libertăŃii. Izgonirea din rai este semnul pedepsei pentru cei ce îndrăznesc să se identifice cu Dumnezeu. E, în acela i timp, prototipul lui Isus —■ Adam cel Nou (1 Cor, 15.22). AER: Cel de al patrulea element esenŃial al vieŃii din vechile cosmogonii ale lumii (alături de apă, foc, pământ). Se asociază stihiei pure i purificatoare, mi cării permanente, vitezei (iute ca vântul), suflului vieŃii, înălŃimilor cerului, luminii astrale, libertăŃii, principiului masculin activ i fecundator. Shu, divinitatea aerului la vechii egipteni, era privit ca un principiu energetic; el na te sau desparte cerul i pământul, contribuie la zămislirea diferitelor forme de viaŃă. Aceea i importanŃă e1 acordată 13 DICłIONAR DE SIMBOLURI I ARHETIPURI CULTURALE aerului i mi cărilor sale în_ rgitoloj gia vedică~TirrrJe~~creaŃîă""universului e legitaTcte suflarea lui Brahma. Mitologicul Vayu^'^eTI^onîflcarea"'_aHru-"" ră care, l^enTîrîcat cu sufTuI~ i din îaf'Tn uTii uIui primordial Purusha, care au apărut diverse forme ale vieŃii cosmice, sau omologat cu Indra — zeul cerului i al războiului. Aerul (eterul) ocupă un loc important în mitologia i în cugetarea filosofică a vechilor greci; la presocratici (Eude-miu, Anaximene) e__cQnsidera£.......adevărata matrice_ajvieŃii .. i—poneipm a£.Sxr~ EHrrîoîogia cuvintelor din grupul „suflet" sau „inteligenŃă" (gr. anemos sau psyche, ebr. ruah, v. si. duhu) atestă legătura lor cu „suflare, aer". Eterul e simbolul materiei subtile, spiritualizate i libere. „In lumea imaginarului — scrie G. Bache-lard — epitetul cel mai apropiat de substantivul aer este liber" (L'air et Ies songes, 15). Puritatea, limpezimea i transparenŃa aerului nu sunt privite ca un gol glacial; aexul_£~-lia_y£^ !îi£5l_iLl JuE9liyi^m?c^u al vibraŃiei sunetelor i culorilor, al~eTevaŃier~ i purificării. PăTana"yâma — metoda respiraŃiei îotale a yoghinilor, e o disciplină a purificării totale. Gestul involuntar de suflare pentru a îndepărta o impuritate sau a alina o durere avea cândva o valoare magică, fiind folosit pentru izgonirea duhurilor rele. AeruLe..Q: siihie a oborului,..... ^e.jrjsă i SubstanŃa schemei ascensionale" (G. Durând, 218), e mediul ""rnjcare--ajl_loc.actele subiime~ rTri-' gice ale Icarilor tuturor timpurilor. AmbivalenŃa stihiei aerului devine" pregnantă în momentul în care luăm în considerare mi cările i dislocările sale intense, manifestate sub forma vânturilor puternice^__a_._jriiacelor_,. -fiirtunîIoF^ruraganelor, ce sunt puse^ de regulă, sub incidenŃa unor divinităŃi teribile sau a unor spirite malefice (ciclopi, titani etc). ALB: Această culoare desemnează când absenŃa, când suma tuturor culorilor. De aceea, se asociază vieŃii diurne, luminii, divinităŃii, revelaŃiei, purităŃii (albul virginal), dar i vidului, morŃii (este culoare spectre-lor din lumea de dincolo i a doliului la multe popoare). în folclorul românesc, în forma sa derivată dalb (florile dalbe), e asociat frumuseŃii fără seamăn, purităŃii i gingă iei. ALBASTRU: Este culoarea simbolică a infinitului, cerului, perfecŃiunii, absolutului, lumii spirituale, idealului, dragostei platonice. Este i culoarea păsării, fericirii, florii visurilor i aspiraŃiilor romantice în literatura multor popoare. Rece i inaccesibil, albastrul e culoarea depărtării de lumea reală i de viaŃă (necropolele egiptene erau acoperite cu albastru). Sub aspectul ei tandru este o culoare feminină. ALBATROS: Acest zburător oceanic, datorită unor convenŃii literare (Baudelaire, Fleurs du Mal), este simbolul unui geniu nerecunoscut, al însingurării omului superior printre cei mediocri, dar i al eroului răzvrătit, angajat în marile prefaceri i revoluŃii sociale (cf. Gorki, Cântecul Vestitorului furtunii). ALBIE: Vasul din lemn folosit la frământatul pâinii sau la spălatul rufelor i copiilor (covată, scaldă); în simbolistica populară, inclusiv cea românească, este asociat principiului matern, regenerării, matricei roditoare, Tecunditătii. Este i leagănul 14 IVAN EVSEEV copiilor în unele gospodării Ńărăne ti (stimulează cre terea aidoma dospirii aluatului!); îl găsim prezent i în diferite rituri de trecere (na tere, botez, nuntă etc). ALBINĂ: Această „goangă" aducătoare de miere e considerată la multe popoare „sfântă" i un fel de totem sau divinitate zoomorfă, solară i pirică. Simbolizează hărnicia, truda, viaŃa comunitară (roiul de albine), regalitatea, înŃelepciunea, nemurirea sau rena terea, inteligenŃa, elo-cinŃa, poezia, justiŃia (are ac de împuns!), în foarte multe tradiŃii culturale, inclusiv la români, e încarnarea sufletului celor drepŃi: „Albine când visezi — sunt suflete, cer de pomană" (Voronca, 1176). ALFA i OMEGA — Prima i ultima literă din alfabetul grecesc; înseamnă începutul i sfâr itul tuturor lucrurilor, limitele extreme ale totalităŃii spaŃio-temporale. în cre tinism e simbolul ve niciei i al lui Dumnezeu. „Eu sunt Alfa i Omega, zise Domnul Dumnezeu, Cel-Ce Este, Cel-Ce-Era i Cel-Ce-Vine,
  • 5. AtotŃii-torul" (Apocalipsa lui loan, 1.8). ALTAE < lat. altarium, derivat, la rândul său, din adj. altum „înalt", deoarece altarele păgâne erau, de regulă, ridicături de piatră pe care se aduceau jertfe zeilor. în cre tinism este masa de cult pe care se oficiază liturghia, precum i încăperea bisericii în care se află aceasta sau (în bis. catolice) piesă monumentală pictată sau sculptată cu imagini de cult i care simbolizează prezenŃa lui Dumnezeu. Reproduce în miniatură ansamblul templului i al universului. Este~Io- cul de condensare maximă a sacrului. Reune te în sine simbolismul centrului i al vetrei. ALUN: Este considerat la multe popoare ale Europei nordice i centrale arbore magic, prezent în vrăji, descântece. VărguŃa magicienilor e de alun, iar în folclorul românesc alunul e denumit „na ul arpelui"; cu el se alungau erpii, norii de ploaie i grindină. Fructul alunului (alună) simbolizează oul cosmic, sâmburele vieŃii, fructul înŃelepciunii i al cunoa terii. ALUNIłĂ: Această mică excrescenŃă pigmentată pe piele (numele derivă din alună) a preluat o parte a semnificaŃiilor magico-simbolice ale fructului respectiv; la români, „alu-nele-s semne de mare noroc, i de aceea să nu tai părul de pe ele că pierzi norocul" (A. Gorovei, 1916, 5). PrezenŃa alunei pe o anumită parte a corpului, mai ales la femei, poate avea semnificaŃii speciale: pe obrazul drept — viaŃă sentimentală bogată, pe cel stâng — succes, pe pieptul drept —■ nestatornicie, pe cel stâng — generozitate etc. AMETIST: Piatră semipreŃioasă, varietate violetă de cuarŃ; numele acestei pietre de culoarea vinului este de origine greacă i înseamnă „treaz, nebeat" (pe baza presupunerii că are puterea de a preveni beŃia). Este piatra purtată de episcopi, ca păstori ai sufletelor, care trebuie să vegheze împotriva oricărei beŃii, inclusiv a celei spirituale. în cre tinism, datorită faptului că, privit din trei părŃi diferite, ametistul î i schimbă culoarea, este i simbolul Sf. Treimi: purpuriul — simbolul Tatălui, violetul 15 DICłIONAR DE SIMBOLURI I ARHETIPURI CULTURALE — simbolul smereniei i umilinŃei (Dumnezeu Fiul), trandafiriul •— simbolul iubirii (Si Duh). ANCORA: Piesă grea de metal cu cu două sau mai multe braŃe (terminate cu gheare), care Ńine în loc o navă, este simbolul siguranŃei, fermităŃii, fidelită
  • Related Search
    We Need Your Support
    Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

    Thanks to everyone for your continued support.

    No, Thanks