BIOLOGIE BAC.docx

Description
SISTEMUL NERVOS Clasificarea sistemului nervos se face din punct de vedere topografic şi funcţional. I.Din punct de vedere topografic, sistemul nervos se clasifică în: 1.SISTEM NERVOS CENTRAL - format din encefal şi măduva spinării. a) Encefalul (localizat în cutia craniană) este alcătuit din: -trunchi cerebral, format din:  bulb rahidian;  puntea lui Varolio;  mezencefal. -diencefal, format din:

Please download to get full document.

View again

of 33
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 33

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  1 SISTEMUL NERVOS Clasificarea sistemului nervos   se face din punct de vedere topografic şi funcţional.  I. Din punct de vedere topografic , sistemul nervos se clasifică în:  1. SISTEM NERVOS CENTRAL -   format din encefal şi măduva spinării.  a) Encefalul (localizat în cutia cranian ă) este alcătuit din:  - trunchi cerebral , format din:   bulb rahidian;   puntea lui Varolio;   mezencefal. - diencefal , format din:   talamus;   metatalamus;   epitalamus;   hipotalamus; - cerebel; - emisfere cerebrale . b) M ăduva spinării   este localizată în canalul vertebral, se întinde de la vertebra cervicală C1 la vertebra lombară L2, de unde se continuă cu filum terminale până la vertebra a 2 - a coccigiană.  2. SISTEM NERVOS PERIFERIC  - format din nervi periferici   şi ganglioni nervoşi .    Nervii periferici  alc ătuiţi din prelungirile neuronale, sunt reprezentaţi de:  -nervii cranieni, în num ăr de 12 perechi, sunt senzitivi, motori şi micşti;  -nervi spinali, în num ăr de 31 perechi, sunt micşti.      Ganglionii nervo şi   formaţi din aglomerări de corpi neuronali, sunt reprezentaţi de:  -ganglioni spinali; -ganglioni cranieni; -gangliono vegetativi. II Din punct de vedere func ţional, sistemul nervos se clasifică în.   1.SISTEM NERVOS SOMATIC - AL VIE ŢII DE RELAŢIE  care asigu ră activitatea motorie somatică şi sensibilitatea senzitivo- senzorială în funcţie de condiţiile mediului înconjurător.  Rolul sau este de a integra organismului în mediul s ău de viaţă.   2.SISTEM NERVOS VEGETATIV care coordoneaz ă activitatea organelor interne(viscerelor), în condiţii diferite de viaţă si are 2 componente:  -  parasimpaticul  , intervine în condiţii obişnuite de viaţă,  - simpaticul  , intervine în condiţii neobişnuite, periculoase.   FUNCŢIA REFLEXĂ  Func ţia reflexă se realizează prin substanţa cenuşie a sistemului nervos.  Distribu ţia substanţei cenuşii în sistemul nervos central este următoarea:  -La nivelul măduvei spinării , substanţa cenuşie este dispusă la interior şi prezintă prelungiri, numite coarne:   2 coarne anterioare, ce con ţin neuroni somatomotori;   2 coarne posterioare, ce con ţin neuroni somatosenzitivi,     2 coarne laterale, ce con ţin neuroni vegetativi:visceromotori şi viscerosenzitivi.  -În trunchiul cerebral , substan ţa cenuşie este dispusă la interior, fragmentată în nuclei:motori, senzitivi, vegetativi şi proprii.  -În cerebel  substan ţa cenuşie formează:     la exterior - scoar  ţa cerebeloasă;     la interior - nuclei de substan ţă cenuşie.    2 -În diencefal , sunt mase de substanţă cenuşie sub formă de nuclei în toate componentele sale:talamus, m etatalamus, epitalamus şi hipotalamus.  -În emisferele cerebrale , substanţa cenuşie formează:     la exterior - scoarţa cerebrală(cortexul cerebral);     la interior - nucleii bazali(corpii striaţi).   Actul reflex   este procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unui  stimul asupra unei zone receptoare. Baza anatomică a actului reflex este arcul reflex . Arcul reflex   este un mecanism cibernetic de autoreglare prin care organismul îsi păstreaza integralitatea si echilibrul dinamic. Componentele arcului reflex:  > Receptorul  are rolul de a transforma energia stimulului în influx nervos. > Calea aferent ă   este senzitivă, face legătura dintre receptori şi centrii nervoşi.  > Centrii nervoşi   reprezintă toate structurile sistemului nervos central care analizează şi prelucrează informaţiile primite şi generează impulsuri nervoase.  > Calea eferent ă   este motorie, face legătura dintre centrii nervoşi şi efectori, transmiţând comenzile.  > Efectorii  execut ă comanda primită de la centrii nervoşi.   FUNCŢIA DE CONDUCERE   Functia de conducere   se realizează prin substanţa albă, formată din căi ascendente şi descendente.   C ĂILE ASCENDENTE  - ALE SENSIBILITĂŢII : -conduc excita ţiile sub formă de influx nervos de la receptori   (exteroceptori, proprioceptori şi interoceptori) la centrii nervoşi şi deservesc sensibilitatea corpului;  1. Căile sensibilităţii exteroceptive : - conduc impulsuri de la exteroceptorii tactili, termici şi dureroşi în scoarţa cerebrală, pentru formarea senzaţiilor specifice; 2. Căile sensibilităţii  proprioceptive - kinestezice; - conduc informațiile de la proprioceptori;   CĂILE DESCENDENTE –   ALE MOTILITĂȚI:   - conduc impulsuri nervoase de la centrii nervosi ai encefalului spre măduvă;  - sunt de două tipuri: voluntare si involuntare. 1. Căile motilitații voluntare –  piramidale a) Căi piramidale corticospinale cu rol in conducerea comenziilor pentru mișcările voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii somatice din regiunea trunchiului, membrelor și o parte din regi unea gâtului de la nivelul centrilor motori ai cortexului cerebral. b)Căile corticobulbare cu rol în conducerea comenziilor pentru mișcariile voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii somatice din regiunea capului și o parte din regiunea gâtului.  2. Căile motilitații involuntare –  extrapiramidale a) Căile extrapiramidale care au srcine corticală;   b) Căile extrapiramidale care pornesc din centrii subcorticali.  NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE BOLI CAUZE SIMPTOME PREVENIRE MENINGITA -infectii toxice si alergice; - febră;  -dureri de cap; -varsaturi; - fotofobie(frică de lumină) ; -evitarea frigului sau c ăldurii excesive;  -adoptarea unui stil de via ţă sănătos.  COMA -apare ca urmare a unei boli grave; -pierderea cuno ştinţei ; -evitarea surmenajului, a activit ăţii nervoase excesive; -adoptarea unui stil de via ţă sănătos.  HEMORAGII CEREBRALE - hipertensiunea arterială;  -afec ţiuni cardiace şi vasculare; -le şinuri;  -com ă;  -evitarea consumului de tutun, alcool, cafea.  3 ANALIZATORII SEGMENTELE UNUI ANALIZATOR Analizatorii  sunt sisteme morfofunc ţionale complexe şi unitare care au rolul de a recepţiona   ,conduce şi transforma în senzaţii specifice excitaţiile primite din mediul extern sau intern.   Analizatorii sunt alc ătuiţi din punct de  vedere anatomic din 3 segmente: 1.Segmentul periferic(receptorul):  -este reprezentat de structuri specializate ale organelor de sim ţ;  -este stimulat de varia ţia unei anumite forme de energie;  -determin ă formarea potenţialului de receptor care se poate tr  ansforma în potenţial de acţiune.   Clasificarea receptorilor în func  ţie de topografie(localizare):   -exteroceptori - localizaţi în piele;  -proprioceptori - răspândiţi în sistemul locomotor;  -interoceptori(visceroceptori) - situaţi în peretele organelor interne. Clasificarea receptorilor dup ă natura excitantului:   -mecanoreceptori - stimulaţi de atingere, presiune, lovire, distensie;  -termoreceptori - stimulaţi de diferenţele de temperatură;  -algoreceptori - stimulaţi de orice excitant care produce dureri;  -chemoreceptori  –  stimula ţi de modificarea concentraţiilor unor substanţe;  -receptori electromagnetici - stimulaţi de radiaţiile electromagnetice luminoase.   Clasificarea receptorilor după distanţa la care acţionează stimulul:   -de contact - ex.receptorii tactili; -de distan ţă - ex.receptorii auditivi. 2.Segmentul intermediar(de conducere): -este alc ătuit din căile nervoase prin care potenţialele de acţiune formate la nivelul receptorilor ajung la centrii nervoşi superiori;  -conduce de la receptori mesaje sub form ă de impulsuri nervoase.   3.Segmentul central: - este reprezentat de aria din scoarţa cerebrală la care ajunge calea de conducere;  -transform ă în senzaţii specifice informaţiile primite.   ANALIZATORUL VIZUAL Rolul analizatorului vizual:   diferenţierea lunimozităţii, formei şi culorii obiectelor, orientarea în spaţiu, menţinerea echilibrului şi a tonusului cortical.   Globul ocular   este alc ătuit din 3 tunici, sistemul optic şi sistemul fotoreceptor.   Tunicile globului ocular: 1. Tunica extern ă   - prezintă:  -sclerotica - por  ţiunea posterioară;  -opac ă, alb -sidefie; -rol protector. -corneea -por  ţiunea anterioară;  -transparent ă,   avasculară;  -cu fibre nervoase amielinice. 2. Tunica medie  - are trei por  ţiuni:  -coroida -membrana pigmentar  ă, vasculară cu  rol în nutri ţia globului ocular;  -corpul ciliar format din: -mu şchiul ciliar   - alcătuit din fibre musculare netede dispuse radiar şi circular;  -procesele ciliare - ghemuri vasculare care secretă umoarea apoasă şi umoarea sticloasă;  -irisul - alc ătuit din fibre musculare netede circulare şi radiare , prezint ă un orificiu central numit pupilă care arecu diametrul variabil în funcţie de intensitatea luminii.  3. Tunica internă   -retina - membrană care conţine celule fotoreceptoare;  -are 2 zone importante: pata galbenă și pata oarbă;    4 Sistemul optic  este format din mediile trasparente ale globului ocular. a.Corneea b.Umoarea apoas ă  - lichid transparent, secretat de procesele ciliare; c.Cristalinul - este o lentil ă biconvexă;  d.Corpul vitros(umoarea vitroasă)  - se găseşte între cristalin şi retină;   Sistemul fotoreceptor - reprezentat de retin ă.   SEGMENTELE ANALIZATORULUI VIZUAL  1. Segmentul periferic(receptorul)- reprezentat de celulele fotoreceptoare: a) celulele cu conuri - sunt în nr. de 5-7 milioane; -con ţin pigmentul numit iodopsină;  -au prag de sensibilitate ridicat; -sunt receptori pentru vederea diurn ă şi perceperea culorilor;  b) celulele cu bastona şe  - sunt în nr. de 125-130 milioane; - conţin pigmentul fotosensibil numit rodopsină(purpurul retinian);  - au prag de sensibilitate scăzut;  - sunt receptori pentru vederea nocturnă şi crepusculară.   2.Segmentul intermediar(de conducere) - este format din 3 neuroni: -primul neuron(protoneuronul) - este un neuron bipolar din retină;  -al doilea neuron(deutoneuronul) - este un neuron multipolar din retină  -al treilea neuron(tritoneuronul) - este în corpul geniculat lateral din metatalamus. 3.Segmentul central - este localizat în aria vizual ă din lobul occipital, pe marginile scizurii calcarine.   FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL  Procesele prin care se realizeaz ă vederea sunt: recepţia vizuală, transmiterea mesajelor vizuale, formarea senzaţiilor vizuale.   Recep ţia vizuală   se realizează la nivelul celulelor fotoreceptoare din retină şi se bazează pe mecanisme optice şi pe fenomene fotochimice.Pe retină se formează imagini clare, reale, mai mici şi răsturnate ale obiectelor.   Ochi emetrop  (normal) - razele de lumină paralele emise de un obiect situat la infinit focalizează pe retină.   Ochiul miop  - este mai alungit anteroposterior decât ochiul normal( miopie axială ) sau curbura cristalinului este exagerată ( miopie de curbură ); Ochiul hipermetrop  - este mai turtit decât ochiul normal ( hipermetropie axială ) sau cristalinul Acomodarea - este un proces automat de adaptare a ochiului pt. vederea clară a obiectelor situate între punctul proxim şi punctul remotum.     Punctul proxim=punctul cel mai apropiat de ochi la care vederea clară a obiectului se face cu efort maxim de acomodare;   Punctul remotum=punctul cel mai apropiat de ochi la care vederea clar  ă a obiectului se face fără acomodare. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE BOLI CAUZE SIMPTOME PREVENIRE CATARACTA -lovituri; - vârstă înaintată;  -congenitale; -pierderea vederii; -modificarea culorii pupilei; -respectarea regulilor de igien ă a vederii;  -evitarea privitului  îndelungat la televizor; -folosirea ochelarilor de soare şi a ochelarilor de protecţie la locul de muncă;  -evitarea frigului, vântului; -evitarea înotului în ape poluate. GLAUCOMUL -atrofierea nervului optic; - vârstă înaintată;  -ereditate; -scaderea vederii pâna la pierderea ei; -dureri de cap violente; - roșeață în ochii;  CONJUNCTIVITA - infecție virală;  - inflamarea și înroșirea conjunctivei globului ocular; - scurgere purulentă;  
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks