Austria

Description
educatia si formare cadre didactice Austria

Please download to get full document.

View again

of 25
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 2 | Pages: 25

Extension: DOC | Download: 0

Share
Transcript
  AMAFTIOAIE RALUCA-ELENAPME, ANUL I, SEM. IIEDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂA CADRELOR DIDACTICE DIN AUSTRIA 1.Cadrul: sis! ul #a$i%#al d! &#'($( )#  Sistemul de învăţământ general din Austria se caracterizează prin prezenţa anumitor structuri la care alte ţări au renunţat cu mult timp în urmă. Cei mai mulţi copii, dar nu toţi, mergla grădiniţă de la vârsta de trei ani până la şase ani. Copiii de şase până la zece ani frecventeazăînvăţământul primar, cei de la 10 la 1 ani urmează învăţământul secundar inferior, iar cei de la1 la 1! 1# ani frecventează învăţământul secundar superior. $%istă posi&ilitatea părăsirii şcoliila 1' ani, după parcurgerea unui an pregătitor de învăţământ profesional. (n acest caz, parcursulde formare tre&uie completat prin urmarea a trei ani în cadrul unei şcoli profesionale, la forma deînvăţământ fără frecvenţă, în paralel cu efectuarea pregătirii practice )ucenicie* în cadrul uneicompanii )sistemul dual*. +a vârsta de zece ani, copiii din Austria pot învăţa în continuare fie la o  Hauptschule , oinstituţie de învăţământ secundar inferior, fie la o  Allgemeinbildende Höhere Schule , o şcoală cuo orientare mai teoretică, în care se pune mai mult accentul pe performanţe. $levii de la  Allgemeinbildende Höhere Schule  pot învăţa în aceeaşi şcoală timp de opt ani )la nivel deînvăţământ secundar inferior şi superior*, iar la a&solvire susţin un e%amen care le permiteaccesul la orice program de studii universitare din ţară. Alte instituţii de învăţământ secundar superior, cu o orientare mai puţin teoretică, aşa numitele  Berufsbildende Höhere Schulen , organizează de asemenea e%amenul care permite accesul laînvăţământul superior. Astfel de şcoli sunt în principal frecventate de elevi care părăsesc  Allgemeinbildende Höhere Schule după patru ani de studiu şi de elevii cu potenţial care auterminat patru ani la o  Hauptschule . Aceste şcoli de învăţământ secundar superior, foarte căutate,oferă programe de învăţământ cu durata de patru ani în domeniul afacerilor, domenii tenice sau pentru educatori şi oferă nu numai posi&ilitatea de a susţine e%amenul care permite continuareastudiilor în învăţământul superior, ci şi o calificare )de e%emplu, de educator, secretară, su&-inginer*. $%istă anumite tipuri de  Allgemeinbildende Höhere Schule ) Oberstufenrealgymnasium *care sunt frecventate în principal de a&solvenţi de  Hauptschule în vederea susţinerii e%amenuluicare permite accesul la învăţământul superior şi de elevi care renunţă la  Allgemeinbildende Höhere Schule după patru ani. (n prezent, instituţiile de tip  Allgemeinbildende Höhere Schule din Austria nu mai pot fi privite ca şcoli de elită, al căror unic o&iectiv este de a pregăti elevii pentru învăţământulsuperior. (n zone ur&ane, precum iena sau /raz, până la !0 din totalul elevilor învaţă cel puţin   patru ani la o  Allgemeinbildende Höhere Schule , în timp ce în zonele rurale, uneori din cauzalipsei de instituţii  Allgemeinbildende Höhere Schule care să ofere şi învăţământ secundar inferior, peste 0 dintre elevi se înscriu la o  Hauptschule , după care îşi continuă studiile la nivel deînvăţământ secundar superior. 2e ceva vreme, în Austria clasele  3 444 la o  Hauptschule ruralăsunt adesea mai dificile decât la o  Allgemeinbildende Höhere Schule din oraşele mari, în timp ce  Hauptschulen din zonele ur&ane sunt evitate de elevii austrieci, fiind frecventate mai ales deimigranţi. Cu toate acestea, sistemul de învăţământ preuniversitar cu două tipuri de instituţii deînvăţământ secundar inferior e%istă încă în Austria şi este susţinut de o mare parte a populaţiei.2upă cum arată un sonda5 recent, '# dintre austrieci s-au declarat împotriva desfiinţării celor două tipuri diferite de şcoli de învăţământ secundar inferior şi în favoarea menţinerii sistemuluiactual. Sectorul învăţământului profesional )  Berufsbildendes Schulwesen * cuprinde patru tipuri deşcoli6 şcolile de învăţământ profesional o&ligatoriu pentru ucenici )  Berufsbildende Pflichtschule 7clasele 48 3 84 844*, care funcţionează într-un sistem dual, la forma de învăţământ fărăfrecvenţă, şcolile profesionale de nivel intermediar )  Berufsbildende Mittlere Schulen 7 clasele 48 -84*, şcolile profesionale cu specializări în domeniul afacerilor sau în învăţământ tenic de nivelsecundar superior, menţionate şi mai sus, care se finalizează cu susţinerea e%amenului care permite accesul la învăţământul superior )  Berufsbildende Höhere Schulen 7 clasele 48 - 8444* şi9:ollegs; )clasele 8444 - 84* care furnizează programe pentru o&ţinerea unor calificări profesionale, de e%emplu în domeniul afacerilor internaţionale sau în domeniul conta&ilităţii, şise adresează elevilor care termină 9Allgemein&ildende <=ere Scule; cu un certificatcorespunzător de a&solvire. (nvăţământul o&ligatoriu începe la vârsta de şase ani şi are durata de nouă ani )nouăclase*, fiind urmat de încă trei ani de şcoală la fără frecvenţă pentru ucenici sau de patru sau cinciani de învăţământ la zi pentru cei care vor să susţină e%amenul care le dă dreptul să-şi continuestudiile în învăţământul superior. >aza legală pentru funcţionarea sistemului actual de învăţământeste reprezentată de +egea privind organizarea şcolilor ) Schulorganisationsgesetz * din 1#?@.Această lege a înlocuit reglementările care datau din timpul 4mperiului <a&s&urgic )până în1#1!* şi al primei epu&lici )1#1#-1#B!* )>uc&erger Seel 1###, 1@*, creând o &ază normativă pentru funcţionarea şcolilor, în care drepturile şi responsa&ilităţile elevilor, cadrelor didactice şiale altor categorii implicate sunt definite în mod clar. inisterul Dederal al $ducaţiei, Etiinţei şi Culturii dispune de o autoritate considera&ilă şide independenţă în ceea ce priveşte sta&ilirea planurilor de învăţământ, a manualelor, precum şicu privire la aproape toate aspectele ce ţin de structura şi organizarea formării cadrelor didactice,cum ar fi durata programelor, structura cursurilor, reglementări cu privire la certificate şie%amene )>uc&erger Seel 1###, B'*. Autorităţile locale din domeniul educaţiei din cele nouă provincii au la rândul lor reponsa&ilităţi multiple în ceea ce priveşte formarea cadrelor didacticela nivelul colegiilor sau formarea continuă. (n Austria, şcolile sunt instituţii în administraţiastatului caracterizate printr-o ierarie &ine definită şi un grad mare de reglementare.   *. Cadr!l! dida+i+! *.1. P!rs%#alul dida+i+. Da! saisi+!    (n anul şcolar @00B-@00, e%istau 1@.?? de cadre didactice în şcolile austriece, dintre care BB.'#0 lucrau în şcolile primare, BB.'?@ în şcoli de învăţământ general secundar )  Hauptschulen * şi peste 0.000 în  Allgemeinbildende Höhere Schulen )@0.0?* şi  Berufsbildende Höhere Schulen )1#.?#0*. Fn număr de 1.@B@.'? de elevi învăţau în ?.?# de şcoli la diferite niveluri ale sistemului austriac de învăţământ. Ş+%li, +las!, !l!'i i +adr! dida+i+! &# ***/Ti0 d! +%al( Nu (r olGssculen Ecoli primare Ecoli Clase $levi B.@## 1#.0B B!1.10 >erufs&ildendeAGademien Colegii -învăţământ postsecundar Clase $levi Cadre didactice 1'B B.!1! 1? ittlere Anstalten der +erer- und$rzieer&ildung Colegii - învăţământintermediar pentru personal nedidactic Ecoli Clase $levi Cadre didactice  0  B.!@0 0 ' <=ere Anstalten der +erer- und$rzieer&ildung Colegii - învăţământsuperior pentru personalnedidactic Ecoli Clase $levi Cadre didactice ! B'@ !.#@ 1. AGademien der +erer-und $rzieer&ildung Colegii - învăţământ postsecundar pentru personal nedidactic Ecoli Clase $levi Cadre didactice B' 0 ? 1B.?0 @.0B NUMĂR TOTAL Ş+%li Clas! El!'i Cadr! dida+i+! .23 44.5 1.*/*.46 1*3.6 Sursă Statistici Austria ! #  Fnele cadre didactice din Austria au statut de funcţionari pu&lici şi sunt numite pe viaţă cafuncţionari de carieră, fiind anga5ate de autorităţile pu&lice de la nivel central )cadre didactice custudii universitare* sau regional )cadre didactice din învăţământul o&ligatoriu*, în conformitatecu un cadru legislativ distinct de cel care reglementează relaţiile contractuale în sectorul pu&lic  sau în cel privat. Alte cadre didactice sunt anga5ate prin contract, pe &aza legislaţiei generale amuncii. Aceste două tipuri de statut e%istă în paralel ) $ezi $urHdice @00', @1?*. (n cazul Austriei, timpul total de lucru corespunde numărului de ore pe săptămână sta&ilitîn conformitate cu acordurile înceiate ca urmare a negocierilor colective. Aceste acorduri seaplică şi cadrelor didactice cu statut de funcţionar pu&lic. (n consecinţă, programul de lucru alcadrelor didactice este definit ca număr de ore de predare plus numărul de ore necesar pregătiriilecţiilor, activităţilor de evaluare şi altor tipuri de activităţi şcolare care nu necesită prezenţa înşcoală. Iumărul de ore pe săptămână pentru cadrele didactice care lucrează cu normă întreagă depindede nivelul de învăţământ. +a şcoala primară, norma didactică este în 5ur de 1!,B ore pesăptămână, la  Hauptschulen de 1,' ore şi în învăţământul secundar inferior şi superior )  Allgemeinbildende Höhere şi  Berufsbildende Höhere Schulen * de 1?, ore în medie ) $ezi $urHdice @00', @@*. (n cazul ultimelor două tipuri de şcoli, se aplică un 9sistem de coeficienţi; prin care este calculat numărul de ore pe săptămână pe care cadrele didactice tre&uie să leefectueze în sala de clasă. Acest coeficient depinde de disciplina predată. 2iscipline precumlim&ile străine, care necesită mult timp pentru pregătire, activitate de corectare, evaluări şi testeau un factor mai mare decât educaţia fizică, de e%emplu. Acest sistem se &azează pe ideea căanumite discipline presupun un efort mai mare din partea cadrelor didactice decât altele. Jrinurmare, timpul necesar pentru pregătire se adaugă la norma didactică şi reduce numărul de ore de predare. Astfel, un profesor de engleză, de e%emplu, tre&uie să predea mai puţine ore decât un profesor de sport )Dries @00, 11?*. (n afara programului normal de lucru, diriginţii au o&ligaţiade a se întâlni pentru activităţi de cola&orare sau pentru a participa la conferinţe, iar o dată pesăptămână tre&uie să dedice o oră pentru întâlnirile cu părinţii. Cadrele didactice mai organizeazăe%cursii, ieşiri la sci şi alte evenimente asemănătoare. (n Austria, salariile cadrelor didactice sunt sta&ilite în funcţie de o grilă generală naţională.(n cazul cadrelor didactice care sunt funcţionari pu&lici de carieră, grila de salarii poate fista&ilită pentru întreaga perioadă de activitate, ciar dacă include prevederi speciale pentru profesia didactică. Singurul criteriu care permite trecerea la o treaptă superioară în cadrul acesteigrile este vecimea, adică numărul de ani în funcţie, calificările suplimentare şi alte meritenecontri&uind în niciun fel la creşterea venitului. (n general, nu e%istă alte sporuri în afara celor legate de vecime. *.*. Cali7i+ar!a +adr!l%r dida+i+!   Dormarea cadrelor didactice din Austria diferă în funcţie de tipul de şcoală pentru careacestea se pregătesc, realizându-se în instituţii diferite, cu o durată diferită a studiilor şiimplicând ulterior o diferenţă de statut. $%istă mai mult de opt tipuri diferite de formare pentrucadrele didactice în funcţie de diferitele tipuri de şcoli din sistemul austriac de învăţământ.Jregătirea se face în diferite instituţii de formare )de e%emplu, colegii pedagogice  P%dagogische A&ademien , colegii pedagogice profesionale  Berufsp%dagogische A&ademien , diverse facultăţi încadul universităţilor, institute de formare continuă  P%dagogisches 'nstitute * şi la diferite niveluri)la nivel de învăţământ secundar superior, la nivel de învăţământ postsecundar, învăţământsuperior*. ai mult, aceste instituţii funcţionează după modele diferite )de e%emplu, modelulconcurent integrat, cel de tip 9sandviş; şi modelele consecutive* şi îşi au srcinea în tradiţii total
Related Search
Similar documents
View more...
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks