16 August 1924 - Gazeta Transilvaniei

Description
16 august 1924 - Gazeta Transilvaniei

Please download to get full document.

View again

of 4
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 4 | Pages: 4

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
  f Anul al LXKXVII-is» u-l 96   ii UMĂRUL 2  Lei Braşov Sâmbătă 16 August 1924 itdfteţsâ $1 AdmftiitmţiaPIAŢA UBERTAŢEI BRASOV Telefon 226Abonament anaal 360 let Pentru strelnătate'800 lei Anunţuri, reclame, după tarif. Fondată ia 1838 de George Bariţiu Apare în fie-eare zi de lueru Fără o presă naţională cinstită şi denia*   cratică, un popor nn va da niciodată măsura   însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi   cum ar grăi prin gura streinului CEITEI1IIL Ell Hill I1IEI Avram Iancu, deşi s’a născut iu Vidra de sos din Munţii apuseni şi deşi şi-a desfăşurat activitatea îa i- nima Ardealului, ou este numai al Ardealului ci al Românismului întreg. Din viaţa şi faptele sale sbuciu- >mate se desprinde deopotrivă dorul Românului, ţinut în lanţuri, după lumină ca şi virtutea strămoşească de luptător curajios cu arma îa mână pentru întronarea dreptăţii, libertăţii, şi egalităţii, ca un ecou al maréi revoluţiuui franceze.Avram Iancu este prototipul năzuinţelor Românului pentru cultură şi progres, iar sufletul lui a fost îmbibat de ideea naţională ca şi de cea democratică, sinceră şi neprecupeţită.Dacă faptele sale de arme ca prefect general al legiunilor române în anii de resmiriţă 1848 49 ni-1 aşează în frumoasa lumină a »Eroului Munţilor“ în contra opresorilor seculari, tes- [ lamentai său datat din 20 Dec* 1850 — în care spune „câ6i unicul dor al vie-ţii mele este sâmt văd   naţiunea mea fericitău  şi „că după moartea mea   toată averea mea mişcă-toare şi 'nemişcătoare să    treacă tn folosul Naţiunii    pentru ajutor la înfiinţa ã rea unei academii de drep-turi“, —ne reliefează în mod strălucit dorul său de-a vedea neamul românesc îuâl- aţt în rândul naţiunilor culte înzestrate cu armele ştiinţei.La serbările aniversării centenarului naşterii lui A- vram Iancu. cari vor avea loc la sfârşitul acestei luni  în Câmpeni, la Vidra şi Cluj, se întrunesc reprezentanţii Românilor din toate unghiurile ţării. însăşi  M. 4  JSa Regele  vine să prezideze marile serbări culturale al »Astrei“ şi astfel să-l consacre pe luptă-torul pentru lumină  , iar armata română  , printro|mare serbare şi defilare la Cluj din prilejul punerii pie- trii fundamentale a monumentului ce-i se va ridice lui Avram Iancu, va aduca omagiile sale însuşirilor    tradiţionale militare şi vi-tejeşti ale Românului , în-truchipate atât de pu-ternic în figura  » Erou-lui Munţilor  Serbarea aceasta grandioasă din toate punctele de ve- vedere va fi prilejul şi pentru o serbare de recunoştinţă a Partidului naţional român, fată de membrul valoros al  primului   său comitet proclamat ales îu a- dunarea măreaţă de pe Câmpul Libertăţii. Ca tânăr advocat, adânc pătruns de simţul dreptăţii pentru cei oropsiţi şi neiertător faţă de opresorii de orice teapă, ferm convins că neamului său este hărăzit, după o noapte neagră, un viitor de aur, el şi-a pus toată dragostea şi toate cunoştinţele sale în serviciul Partidului Laţional pentru a o* ţeli prin luptă forţele şi pentru a croi neamului românesc o soarte mai bună.In lupta, pe care a dus-o partidul naţional sub stăpânirea opresorilor de odinioară, figura Iui Avram Iancu a rămas pentru urmaşii săi o stea călăuzitoare în vre- mile turburi, şi grele cari au urmat după moartea sa până îu ceasul mare ai înfăptuirii ^idealului naţional.La serbările naţionale aniversare partidul naţional va lua parte prin fruntaşii săi şi prin deiegaţiuni numeroase din toate unghiurile ţării peutru a aduce prinosul său de recunoştinţă celui care i-a croit drumul spre o soarte mai bună şi i-a o- ţelit sufletul în luptele grele purtate pentru mărirea neamului românesc. întunecimea de lună de eriseeră, favorizată de un timp splendid, a oferit miilor de spectatori. o rară privelişte cerească. Timp de o oră şi jum., luna a stat în umbră, pentru a se ivi apoi din nou în toată splendoarea ei. De ca există !Mica Antantă Un răspuns „Gazetei de Prana“. Cetim în .Patria* din Cluj:Ultimul număr din mOazette de   Prague * are un articol Interesant despre „raţiunea de a fi a Mied Antante în legătură cu schimbarea de guvern din Jugoslavia. Se spune că schimbările de guvern din cele trei state a(e Micei Antante nu fac să înceteze raţiunea ei de a 6, nici când guvernai liberal dela noi va cădea, după cum se vorbeşte  în streinătate.Dar gazeta dela Praga mai afirmă: .A spune că Mica Antantă n’are alt obiect decât de a ţinea Ungaria în respect şi de a preveni ameninţarea restaurării Habsburgilor, înseamnă a avea o vedere a lucrărilor ca total îngustă şi superficială .Foarte bine! Dar ce mai muit altceva a pus Mica Antantă în programul şedinţelor ei ? Noi am susţinut, că ea are obligaţia de a se ocupa şi cu problema rusă,  însă presa cehă şl sârbă a răspuns, că aceasta nu latră în zona de supraveghere a celor trei state,Câ soarta guvernului Brătianu este nesigură, asigurăm noi pe gazeta dela Praga. Dar guvernul ceh trebue să ştie că pentru viitorul guvern român raţiunea de a fi a Micei Antante va fi cu totul alta decât cea de până acum. Mari serbări sportive la Nan galia In zilele de 17, 18 şi 19 August corent, vor avea loc la Mangalia mari serbări naţionale sportive, cu alergări de cai, de căruţe, football, minge etc. pa* tronate de A L. L. Regale Principii Moştenitori.La aceste serbări fvor concura judeţele Constanta, Caliacra şi Durostor. Operă reală de înfrăţire  — 0 nouă escurslune a Ale- neulu Popular-Tătăraşi Iaşi—   Vizitarea Moldovei, Deltei Dunărei şl a Basarabiei. — Unde se pot face  înscrierile pentru Braşov şi jur. Primim următotrea adresă :Ateneul Pcpuiar-Tătăraş, din laşi, aşezământ de cultură şi e- ducaţle în spirit naţional, organizează a doua Excursie de propagandă culturală, în Basarabia. care va avea loc în zilele de 24—31 August a. c., cu următorul intlnerar: Iaşi—Galaţi— Salina—Tolcea— Iarna!!—Reni— Bolgrad—Cetatea Albă—Ş»b»— Plaja—Boga*— Thighioa—Chiţi* nău—Iaşi. Plecarea trenului special din   laşi la Galafi oa aoea loc Du - mlnecă 24 August a, c . ora  7 dim. Plecarea vaporului special, din Galaţi, va fi Lini 25 August a. c. ora 6 dira.. călător» pe Dunăre durând 2 zile şi jumătate, cu petrecerea nopţilor în Tulcea şi lsmail, şi ^debarcarea la Reni,  în ziua de Mercur! 27 August ora Îl30 a. m. de unde, cu trenul special, se va continua excursia în oraşele basarabene indicate mai sua.Ş zători cnikrale şi serbări de îofrâţire organizate, de Ateneu, vor avea ioc, în oraşele:, Gaiaii, Tolcea, Ismiii, Bolgrad- Cetatea Aibă, Tighioa şi Chl* finău.Această excursie se face sub auspiciile Fuidiţei Culturale .Principele Caro * şi d»p& dorinţa expresă a A. S R. Principele Moştenitor, preşedintele de onoare al Ateneului.in acest scop Ministerul de comunicaţii a binevoit a ne a- corda tren special şi o reducere de 75% a taxelor de călătorie.Numărul participanţilor este limitat la maximum 300 de persoane.Costal dramului întregel că ă torii ce durează 8 zile, din care două pe apă, va fi de 450 leide persoană, (membrii Ateneului plătesc numii 400 Ui), în care se va cuprinde şi cocarda, permisul de călătorie, programul şl dreptul de a fi cartlruit, in condiţii modeste.Misa va putea ]fl obţinută, în restaurante, cu maximum 70 lei pe zf, pentru membrii ce se vor  înscrie, din timp, depunând o    garanţie de 400 lei,  pentru a ie şti precis numărul tacâmurilor ce trebuesc comandate.Înscrierile trebuesc adresate  însoţite de sumele respective Casieriei Ateneului Popular*Tă- tiraş, cel mai târziu până in ziua de 22 August a. c. De a- semeni ori cine se poşte adresa, pentru ori ce alte lnformaţinnf, d-lui secretar al Ateneului.Convinşi că apreciaţi întreaga,  însemnătate a unor «tare patriotice manifestări de unire sufletească ca fraţii noştri bacara* i beni, ca şi de cunoaştere a fru- 9moaşelor ţinuturi şi istoricelor oraşe ale scumpei noastre Basarabii, ne adresăm sufletului d strâ de bun Român, solicitând căldaros preţtosal d tră sprijin, regându-*â să binevoiţi a aduce ia cunoştinţa tuturor celor din  jurul d stră, prin toate mijloacele de cari dispuneţi* această excursie şi dacă este cu putinţă, să purcedeţi dv. la înscrierea acelor persoane, ce ar dori să participe.Prin aceasta vom slugi cu toţii marea îdeie a Unirii sufleteşti prin caitnrâ. vPreşedinte, C. N. I/rim . Secretar general, Gr. Mihalcea. *) N. B. — înscrierile pentru oraşul Braşov şi jnr se primesc până la  J)  August şi la administraţia z arului nostru.FOILETONUL NOSTRU LITERAR. | PRIETENELE. Sau întâlnit pe înserate, la florăria oraşului. Cumpăra flori: Iosefina, poeta blondă cu ochii negri, ca două picături de ra- dium, şi Alna, o iscusită doc- toră — straşnică medicinistă — brună cu ochii verzi, adânci..*Tot una de înalte şi de svelte—fiicele aceluiaşi cer — cum spune poetul.. ãau plecat deja amice* prinse de braţ — înlănţuite aproape ã** şi în mâna li* beră, fiecare, cu florile favorite. Blonda, trandafirii albi ... şi bruna, garoafe roşii... Era un contrast simţitor, între visătoarea Iosefina — şi materialista Alma; — însăşi aplicaţiuniie lor spuneau îndeajuns deosebirea — dar poate tocmai de aceea, se şi iubeau — prin complectare.A doua zi, Alma bătea deja j la uşa iubitei prietene, şi până  j s’audă răspunsul — ea se grăbi 1să între ...La o masă* Iosefina scria un sonet: .Norilor albi* — Ce ai tu cu alb ? întreabă Alma sărutând-o şi privind pe deasupra umărului ei**. Trandafiri albi?... nori albi... Iosefina albă.. 1rochii albe ... Albul, o ii e- candid — dar îmi pare o in diferenţă... o tăcere... un somn letargic — cum zicem noi doctorii. . .Iosefina răspunse sărutului, apoi dându-i un scaun, îi luă mâinile într’ale ei: Zici că albul e indiferenţă ?... e tăcere ?... Fie 1.. e tăcerea suflefului meu... indiferenţa lui... poate şi sonetele mele sunt la fel cu el...— Cu care el?— Cu sufletul meu!.,.— Ce-i aceea ?... suflet 1.. ãGhici ce ţi-am adus aici?.. . ori lasă, nu te mai gândi* că n’ai să ^ghiceşti. In coşuleţul asta, ţi-am tdus un pisic cu o blană adorabilă : Cenuşie albastră ca norul de zăpadă. îmi pare rău că n are blană albă... i-ai face un sonet: Pisicului alb !. ã*dar cât priveşte despre suflet... şi eu şi tu* avem suflet—cât şi el...Dacă acul meu de pălărie 1aş înfige în inima ta sau a lui aţi muri la fel de repede ã.ãcăci draga mea.. . oamenii sunt animale.— Mersi frumos 1... Eu n’am patru picioare...— Pentru puţin 1... şi aşa fiind ce importă câte picioare ai; când omul doarme, uite, nu se mai ştie pe câte picioare merge ... Priveşte pisicuţul tău — parcă e un copil... da dragă»  îţi spun eu, care am studiat 7 ani medicina . ãã  - r Săpături arheologice D-nuI profesor uniyersit^ O. Tafralf, însoţit de asistentul .tbsaied. Puşcaşn, ca delegat al ministerului instrucţiunii şi d-i doctor Sănciuc-Săveanu, ca delegat al ministerului cultelor, fac inves- tigaţiuni la Mangalia în jarul o- raşuluf, asupra ruinelor cari se mai pot descoperi din cetatea   Callatis. Cea dintâi săpătură a fost fă cută la bazele presupusului teatru ,care astăzi nu este decât o mare movilă îu semicerc, forma clasică a amfiteatrului. Acolo Ia 3 m. s’a găsit jumătatea inferioară â unui chiup cu d ame- metru! de 1.20 m., şi o monedă romană din secolul UI.Apoi cercetările au fost îndreptate asupra unei movile de Ia Hag Iar, unde bănufră a fi un cavou. Până acum lucrările au ajuns la 5 m, adâncime, fără a se găsi nimic. Totuşi ele conţi* nuă până la 7 m., când în cazul unei Infructuoase munc?, vor fi părăste.In aceîaş timp o a treia echipă de lucrători sapă în chiar centrul oraşului pe un lo; viran, a- lături de proprietatea d-lul Niţă Aldea.Au fost scoase cinci picioare de coloană ionică cu 50 cm, diametru şi la uri interval de 2 m. D nii Tafrali şi Săveann au credinţa că pe acel loc se află un templu şi de aceea cu cea mai mare grije supraveghează lucrările. Deocamdată se jdes-groapă numai o singură latură a templului, până se va ajunge Ia colţul lui. Dacă în acel loc,, zjcful se îridreâptă spre vest — adecătot pe liftul virăiri — săpăturile vor începe în mai multe părţi odată. Dacă însă zid ui se  îndreaptă spre est, — adecă spre casele d lui Aldea — atunci iucrările vor înceta, ele izbin- du-se de proprietatea vecină* Budapesta —cel mai scump oraş din Europa centrală Marele ziar maghiar „Az Est* dovedeşte cu cifre oficial^ că traiul in Ungaria a devenit mai scump cu 40°/0 decât in Austria. Lefurile şi retribuţiile în Ungaria  în medie cu 15—20 procente mai mici ca în Austria şi astfel Budapesta a ajuns să;fie actualmente cel mai scump oraş din Europa centrală.Produsele ungare se pot cumpăra în Austria cu cel puţin 30 procente mai ieîtin. . Imbalsamarea Iul Lenin! Ziarul rusesc „Izvestia“ publică biografiile şi fotografiile medicilor profesori ruşi Worol- yow şi Sbarskij, cărora le-a succes printr’o nouă procedură blo- chemică să îmbălsămeze cadavrul iui Leoin astfel, ca să nu fie expus descompunerii in curs de mai multe decenii. Duminecă şi tLuni la 17 şi   18 August  se va reprezenta la Cinema Apollo »Regina Circului sau Prinţesa maghiarilor. Extraordinară dramă din viaţa artiştilor de circ în 6 mari acte. Afară de aceasta o comedie »Coca medic în 2 acte. Vine Lady G1 na sau A  fu oă trâdaţii   bărbafii pentru [o clipă de dra- goste cu  Anita Berber.785 1-2 Terea circa 560 m. p. de vânzare bun pentru clădit sau altele, o parte închiriat cu 1500 Lei lunar. Pentru informatiuni detailate a se a- dresa la Ioan Toma comisar Str. Gărei No. 19 Braşov. 4-6 Abonamente la Gazeta Transilvaniei se pot Iaca o n şi  cân# timp mai îndelungat mu  în nare. Din public 1 Declaraţiune vEitf ştiut ci Ju Biserici or- todoxă şl în mijlocul neamului nostru, preotul; este cel mit principii factor al veţi religioase culturale şl sociale. Situaţia lui in vremurile actuale este aceea de a forma ş{ conduce conştiinţa religioasă ortodoxă sprea-şi da roadele necesare. El trebuie să fie centrul pedtgogiei creştine. Locui de achvittte şi de luptă al preotului îi este altarul, anvonnl şi şcoala cea mare a parohiei. Aici trebuie să-şi pună toată puterea şl toată manca, ca  îuvStâtnrile pornite din evanghelie, din izvorul cel viu şi vecinie să ae reverse în mod binefăcător asupra sufletului o* menesc şi să i facă să rodească. Pentru Imp Inirei acestei misiuni Înalte considerând că in timpul diu urmă sectaoţli vechi şi no', precum şi schismaticii îadrăsutţi şi diplomaţi, tot mai puternic dau asalt pentru de a cuceri conştiinţa ortodoxă, şi mai considerând, că decadenţa morală generală ivită pe urma războiului  j mondial par’câ din zl in z  ere- »şte, preotul având dstoria de 1a-şt estiode activttatea şl de a lucra cu cuble puteri, este necesar ca să stea mai presus de orice partid poiitio, să se abţină tiela politica militantă, care 2n- vrăjbeite pe credincioşi, cu un cuvânt să nu fie înjugat le carul politic al nici unui partid.Condus de aceste principii, la dorinţa tuturor parohienilor mei ca piroh al Blstrîcei Sf. Nicolae din Braşov Şchei, unde doresc să se întroneze pacea şi buna  înţelegere între toţi fii bisericii, declar că de azi înainte ooiu   absta de la orice politica mili-tantă dimisionând din şefia or    ganizafiunii partidului naţional   liberai din loc, şi că ooiu căuta   să apăr tot timpul numai inte   re se le poporului pe carel păs-toresc şl sâ susţin ta toate che-stiunile drepturile bisericii mele.Braşov,  în 10 August 1924. Dr. N. Stinghe, m. p , paroh. *) Pentru cele cuprinsa în această   rubrică răspunde autorul. * — Bine... ai studiat, dar eu aş vrea să-mi spui dacă n’ai remarcat că între om şi animal e o deosebire enormă. Omul are Ideal., . Idealul dă superioritatea asupra tuturor animalelor — iar darul vorbei — dar să lăsăm darul vorbei — căci şi papagalii vorbesc.Discuţia lor ţinu pe această temă câtva timp ... apoi trecură la altă ordine de idei... §i în desele lor întâlniri... se  Jesea iarăşi pe canavaua a* ceea ♦.. frumoase broderii de alb şi roş... albul — indiferenta — roşul, iubirea 1...Iată că într’o zi, uşa camerei poetei, se deschide brusc şi Alma  întră plângând ...iosefina uimită şi întristată, îi ia mâinile amândouă — era un gest al ei propriu—şi aşezând o pe canapea, îi scoate pălăria şi o desmiardă 1.Ce s’a întâmplat ?*Dar Alma, nervofsă, plânge cu hohot. Prietena, coboară în grădină, strânge fiori, şi i le dă ca unui copil. .. “apoi prepară o ciocolată ... în tăcere.. *Alma, sa calmat, desmiardă pisicul... şi pleacă apoi liniştită, fără să se explice ...Peste două zile, scena se râ* petă ... dar Iosefina îşi pune şi ea pălăria şi-şi ia amica la plmbare... Alma, fredonează un cântec, prietena o îngână  încetişor, şi astfel s’au plimbat două ore... S‘au despărţit la răspântia cu două drumuri cari duceau fiecare la casa câte uneia din fete ... căsuţele lor, mici şi singuratice din orăşelul de provincie ... singuratice, pen- trucă amândouă fetele erau orfane.«ã— Ei bine, n’am eu dreptate să spun că albul e indiferent? — zicea Alma, mai târziu în- torcându-se din oraş cu Iose- fina*.. Sunt două Juni, decând mă vezi că sufăr, şi nu m‘ai  întrebat de ce am plâns.— Dacă era uşor de spus, desigur că-mi spuneai; dar sunt dureri pe cari e imposibil să ie destăinui, şi n'am vrut sâ profit de starea ta nervoasă ca să aflu... dar dace-rr i spui, ascult cu atenţie.— Asculţi cu atenţie !.. »Fără pic de curiositate.» fără nerăbdare.— N’ai spus tu că oamenii sunt animale... te ascult aşa, ca pisicutul albastru.. aib... albastru... tăcere... indifere ţa, nor...— Iosefino, nu-ti stă irumos să faci spirit...— Iertare, nu ştiam că repetând spusele tale, fac spirite... uite ascult... Dar în acelaş moment, Alma tresare, apoi, trânteşte cu putere la pământ, cărţile ce cumpărase din or^ş* Mirată, Iosefina i le ridică... şi palidă, neştiind ce să spună, priveşte lung la prietena ei...— Nu trebuie să-îi mai spun, vorbeşte Alma, sufocată,., „uite, ai văzut tânărul, care trecu a* cum cu o domnişoară de braţ: e iubitul meu... Voia să mă ia  în căsătorie... dar de când a răsărit fiinţa aceia în cale, m’a uitat... Eu îl iubesc ca o nebună... dar sunt două luni de când e tot mai retras..- O, da- c’aş şti cine e aceea pe care o  înd regeşte., aş ucide-o“.Iosefina tace, înmărmurită... priveşte lung după cele două tinere persoane, care nu le văzuse pe ele... Era doctorul Predacu soa lui, care se reîntorsese de câtva timp dela Paris... Lucia. Iar cât priveşte sentimentul tânărului... se răcise din cauză că... se înamorase de... iosefina, pe care o lîntâlnise culegând flori din crâng,... într’o zi, când el plecase la vânat...— Vorbeşti de dociorulPreda ? — întrebă ea într’un târziu.— Da Ivisătoareo, din ce cer te-ai scoborât, ca să mi răspunzi?... Credeam c‘ai adormit...— Alma !... tânăra cu care*l  întâlneşti mereu, e sora lui. Nu pentru ea te va fi uitat... Probabil alta e cauza... Fii fără grijă... Cunosc pe sora lui; a- vem aceiaşi croitoreasă. Am  întâlnit-o des; şi te voiu servi... garofiţă roşie...Şi ca o temeinicie a faptelor, Iosefina găsi acasă, scrisoarea  în care doctorul o cerea în căsătorie...Ea puse scrisoarea în mijlocul buchetului de trandafiri albi, şi îngenunchind, plânse cu a- mar, singura ei iubire, pe care o jertfea... OI dragi trandafiri albi.» culoarea durerei mute... plecati-vă garofitelor roşii... Parfumul Jor puternic — predomină.» Cu firea ei expansivă... firea ei sglobie şi simţitoare, îl va face poate — mai fericit...Răspunse că refuză; ea nu poate iubi—dar îl ruga să păstreze discreţie în privinţa acelui refuz..— Iată, vă prezint pe prietena mea — care e numai suflet». zise Alma, prezintând pe doctorul Preda, Iosefinei, în-! ti’una din zile când aceasta o f  Cu inima îndurerată înştiinţăm rudeniile, prietinii şi cunoscuţii, că iubitul şi scumpul nostru sot şi tată NICOLAE PANA învăţător a încetat din viată în ziua de 14 August a. c., ora 13 în vârstă de 68 ani, după o viaţă activă şi cinstită în serviciul şcoalei, al bisericei şi al poporului fiind 29 ani învăţător şi cantor, 20 ani contabil de bancă, membru al Asociatiunei şi a altor societăţi culturale, iar în zilele războiului mondial suferind  îndelungat martiraj în pribegie şi temniţele dujmane pentru realizarea idealului de reîntregire a neamului. înmormântarea sa se va face Duminecă 17 August, ora 15 dm casele proprii. Fie-i memoria binecuvântată! Zâmeşti 14 Augst 1924« Haria Pană nasc. Dan   soţie. I+ Cu profundă durere aducem la cunoştinţa tuturora, că Nicolae Pană ) Învăţător ponz. şi contabil al băncii noastre ■ a încetat din viată în ziua de 14 August a. c., în etate de 68 ani după o muncă devotată de 20 ani în serviciul institutului nostru.Rămăşiţele pământeşti ale scumpului decedat se vor aşeza spre vecinică odihnă Duminecă 17 August ora 3 p. m., în cimitirul bisericii române din Zârneşti. In veci amintirea lui! Zârneşti, 14 August 1924. D.recţiunea băncii „Creditul. 784 l-lvizitase: D ra Iosefina, poetâ albă, şi... logodnicul meu...— Fericită !ã.. îngână pălind Iosefina.»— Cât despre suflet, şopti logodnicul garofei roşii — cred că logodnica mea se înşeală, domnişoară, când vă atribue prea mult — vorbi ei cu răutate, atins de refuzul ei...— Doi doctori cari-şi dau pă* reri diferite». E şi medicina şo- văelnică ? In ori-ce caz, n u vreau consult în privinţa aceasta.Iosefina muri chiar în toamna aceea, puţin după nunta Alinei... Amândoi doctorii — soţi acum — au îngrijit-o cu dragoste; dar tocmai de aceea, moartea ei fu mai grabnică» Intr’una din zile, după care urmă agonia, easpuse strângând mâna iui: P mormântul meu, să puneţi cr sememe albe», şti ti, albul», tă cerea... indiferenta... Aida-Victoria. De vânzare 0  grădină de cca   11S2 d  st în Valea Putredă, cu o mare parte   de pădure.Informaţiuni Paras-   chiva Gârneţ, Podu   Creţului No. 3. 3-3 Bursa: 15 August 1924. BUCUREŞTI D E f I l   I:V A L 0 T I.Deschiderea Zttrich   lipseşte — posibil   din cauză serbâtorei Paris 12.50 Berlin — Londra 1003 New-York 22072 Italia 10 Elveţia 41.90 Viena 31 Praga 6 55 Budapesta — Agenţia   R A D 0 R   Braşov. Napoleon 815—820 R..mlrd 52 - 54 Leva 150 —160 Lire otomane 110—115 Lire sterline 995—1005 Franci francezi 12.40—12.50 Franci elveţfenf 42.—43 Lire italiene 9.90 -10 Drahme 380—4 Dinari 258 260 Dolari 219-220 Marca polon. 42—43 Con austriacă 32—33 Cor. ungară 29—30 Cor. cehoslov, 6.50 —6 55  nr   Ya —lyz1* GAZETA TRANSILVANIEI  pRQÎr’f' f  iieiiaiunsiumi Indicafiuni necesare pentru informareaexactă a vizitatorilor noştri Rabrica acessta este perma* «tentă, ca că fie în ori ce zi la dispoziţia cetitorilor noştri. Credem câ na este nevoie să arătăm utilitatea ei, ori cine putând găsi aci  datele necesare penară prima orientare in oraşul nostra şi imprejnrimi. Tramvaiul Honterus-   Noua-Dârste-Săcele Deia Promenadă  , plecarea :01 a 6 dim. până l&Dârste, 7.G9, 6.23,9.52, 12.08 (oână la Dârste),12.19, 1^,37, 14,39, 15(57, 17,05,18.20, 19.28 (până ia Dârste),49.46 — Satulung.Uitimai tramvai deia Dârste la Brsşo/ ora 20. La Bartolomeu:  deia Promenadă pleacă 7.25, 12.08, 16.58, 18 şl 20.38. Deia Bartolomeu  la Promenadă: 5.51, 7.00, 7.46, 13.21, , 17.40. La gara Braşov , deia Promenadă : 8.03,8.41, 10.55, 13 40, 1430, 16.30. Oela gară la Promenadă  : 8.26,912. 11.24. 14.09, 15.05,16.46 (până ia Bartolomeu) Direct BartolomeuPromenadaDârste^Satulung ; plecarea din Bartolomen: 5.51, 13.21. Deia Dârste direct Bartolo-meu  : 6.50 fi dels Satnluug*Bartolomeu 11.14, la Promenadă 12 , 08 .  Avocaţii românidin Braşov  Dr. Boita Spiridon, Şirul inului Nr. 30.Ciurea ion, Târgul Cailor Nr 4. Dr. Crişan loan, Str. Portă  JVr. 15.Dr. Garoîu loan, Str. Principele Carol 21.Garoîu Nicolae, Str* Principele Carol 21*Dr. Găvruş Radu, Str. Porţii Nr. 69.Dr. Glăjariu Vasilie» Str. Porţii Nr. 15.r Dr. Hozan loan, Str. Prind- fpele Carol Nr. 13.Dr. Handra Achille, Târgul Cailor Nr. 12.Huber Otto, Str. Porţii.Dr. Jenei Jlariu, Şirul Cetă- |uei Nr. 8.Dr. loaneş Nicolae, Str. MihailWeiss Nr. 2.Dr. Laticu loan, Str. Principele Carol Nr. 23.Manolescu Victor, Str. Porţii. Dr. Metianu Eugeniu, Bulev. Regele Ferdinand Nr. 5.Dr. Moga Constantin* Piaţa Libertăţii Nr. 22.Moroianu Alexandru, Târgul Fiorilor 12.Dr. Nitescu Voicu Târgul Cailor Nr. 12.Dr, Olteanu Aurel, Str. Principele Carol Nr. 5.Popovici A. Nicolae, Str, Eca- terinei.Slratin Gr. Râul, Strada Porţii $lr. 68.Dr. Străvoiu Alexandru, Str. Principele Carol Nr. 4.Dr, Suciu Aron, Şirul Inului <Nr. 31.Dr. Turtea Simion, Str. Hir- scher Nr. 2.Vlad Constantin, Str. Argintarilor Nr, 6. le vanzare i£UoS 'dină cu pomi roditori,  împreună cu casă de locuit cumpusă din2 odăi şi dependinfe, eproape de Piaţa Prundului, poziţie foarte frumoasă. A se adresa la d-1 loan Popesc», Valea Morilor a) No. 14 Localităţi de vizitat în    jurul Braşovului Del« Braşov la Codlea 15 klm,a „ Râşnov 15 ksm.„ „ Z'zio (băi) 18 klm.„ „ Predeal 25 kîm.„ „ Vâlcele (băl) 27 km„ wBrsn 28 klm.„ „ Sinaia 48 klm.„ „ Tuşnad (băi) 72 kl.Deia Braşov Ja Bran face curse o camionetă care pleacă din Piaţa statala! (centrai oraşului) !n fiecare zi.Dumineca şi în serbători, din piaţa Libertăţei (deia Sfat), câte un camion pentru persoane ia ora 5, 6 şi 7 dim. până la marginea Scheiulu’, în vederea es- cursiilcr in Poiana. Farmacii George Tulin „Sfânta Maria* Str. Principele Carol No. 9 I. Popişterin „Sfântul George* Piaţa prancmiui No. 6 Victor Klein »La Coroana de Aur* Strada Ecateriael No. 7 Carol Scbmiedt „La Uursu* Strada Orfamior No. 1IaliRi Hornang „La Arap“Şiroi Florilor N. 15 Eugen Neustădter „logeral păzitor“ Târgul Grâalsi No. 7 Frsncuc Kelemen „Biserica Albă* Str. Principele Carol No. 36 Fri jirieh Stenner „La Leul de Aur* Strada Porţi No. 2\  Ferdioand Jekriius „L* Speranţă* St.ada Porţii No. 33 Fritz Lukac „Crucea de Aur* Strada Gâru No. 14 E. Eichhorn „Turnul Negru* Str. Fântânii No. 43 Eduard Kagier „Hygeia* Strada Lunga No. 81 Gh. Cuteacu Str Lungă, lângă restaurantul „Gambrmus*1. Borgovan str. Castelului în faţa Hotelulai Continental. Drogherii N. Caragea, str. Hirscher. Telefon No. 515Kraftt &  Herber, Sg. Grâul ak lulius Teutsch, sr. Principele Carol 5. Restaurante „Transilvan*, Principele Carol 3l (pe Promenadă). „Maiorul Mura , Principele Carol No. 9. Otel „Coroana*, str. Porţei. „Rotenbăcher*, str. Lungă 34. „Gewerbeverein*. Bulevardul Regele Ferdinand. „Redoate“, str. Hirscber. „Gsura dulce“, str. Măcelarilor. „Gabel*, Tg. Boilor. „Gambrinus*, str. Lungă 12. „La- Cerbii , atr. Danga 13. „Prede- teanu*, str. Mih.- Weias No. 10. In Nona: restaurant grădină La   Poiana Verde  (Tannenau) Oteluri „Coroana* Strada Porţii 70,100 camere.Continental Str. Castelului 48 27 camere.Vila Kertscb Bol. Ferdinand 4, 20 camere.Metropol str. Neagră 2,15 camere.Coroana Veche Str. Roşelor 3 10 camere.Cârciuma Roşie Prlster Str. Neagră 18, 5 camere.Mielul Alb Str. Lungi 2, 13 camere.ROmer Str. Fântânei 23,10 camere.Kriatea Str. Fântânei 42,6 camere,Pesta Str. Gării 28, 4 camere.Calul A:b Gara Braşov 20 camere.Predeal Gara Braşov 43,5 camere.In Nona „Otelul Schneider* cu 24 odăi. Operaţiuni bancare. Banca Cetatea Str. Castelului 48 (Hotel Continental). Corespondenţi In toate părţile şi oraşele tării. Remiteri, scont, de puneri în conditiunile cele mai favorabile. Sucursale: Bucureşti, Rupea, Odor hei, Toplita-Româ nă (Borsec), Gherla, Cluj. Legătură cu America. Garaje de automobile. Leonîda & Co., garaj, Strada Gării 2. Magazinul, depozit, Bulevardul Ferdinand.Fraţii Schieil, garaj, Strada Castelului 138* Magazinul, depozit, Strada Porţii.Ziegler A., Strada Lungă 14. Babinsky, Strada Lungă 105 Hansmann & Martin, |Strada Lungă 39.Gusbeth ă Turnus, Strada Lungă 168.Băi.Ba ia de aburi, băi de cadă (vană) şi hydroterapie, a Eforiei şcoalelor române, str. Prundului No. 4. Tel* 161. şi Baia de cada (vană) din Tg. Boilor. Spitaluri publice Spitalul Ora$aIai, Şirul Spitaînîci 13, Tel. 75.Spitalul de ocbi, str. Caterinci 4, Teief. 327.Spitalul Militar „Regina Maria*, Teief. 99.Spitalul de boale contagioase, Piaţa Ţintaşior, Tei. 455.Staţia de deparazitare, Caz. Regele Ferdinsmd, Te), 733. Ambaiatorul Policlinic, str. Neagră 44Laboratoriu Serv. igienic ai ora- şaloi, str. Cattdalui. Cafenele. Transilvania, Principele Carol No* 31.Coroana, Strada Porţii No. 70. Elite, Şirul Inului No. 34. = AVIZ= Predau lecţioni elevilor pregătiţi   iu particular, precum şl celor ce   vor să dea examene de admitere   la diferite şcoli. — Până la clasa   V-a liceală iude siv toate materiile.   Deia clasa VI—TIU numai:   Limbile: Română, Franceză   şi Latina, Istorie, Fizico-Chi-   mîee, Drept. Economie poli-   ticâ şi muzică. Succesul garantat Const. Al. Bleescu Licenţiat în drept, fost profesor secundar în Seal Doritorii sunt răguşi a se adresa   d-lui C. Iiâdolescn, şeful Depozitului Regiei Braşov, Palatul Adm.   Financiare, unde se predau şi orele.   717 13-0 DE VANZARE casa din Strada Pietroaiă (SdtŞM: iSw. A. A se! a'dreaa proprietarului. -7Q2—3 Cinema Apollo Hotaţlră, că Mart», Mercuri, Joi şi Vineri în 12, 13. 14 şi 15 August ruleaze marele film >: Mica zdrenţeroasă Premieră în toată Româniaşi afară de aceasta 3 acte de Comedii CB B A B î 776 3—3 * E G G Y. Saxoni» No. 8001 DACA PE D-TA nu te supără dessînui cămeşii   ai acum ocazie :*: St CDIFfiRl Li NOI FOARTE IEFTIN Mare vânzare de albituri pentru   doamne, domnişoare şi domni. 01991 I DL99T Braşov, fabrica de albituri, Strada Porţii No 20 ?1 Şiroi Grâului No. 3. 765 3—0 immmn'* t I. PMSCII-BIIFTE9 Viţe altoite. —Pomi roditori. Struguri. — Fruete. Ifi cyrâfid fructe şi sftrugupî,   prima calitate, la Braşoir. 753 6-0 M E R S U L  VALABIL DELA t IUNIE 1924. Trenuri cari sosesc la Braşov. Del* Bncnreţtl: Trenuri cari pleacă delà Braşov. U   BHcaraţtl: Trenul expresNo. 31:ora2*02Orient-expresNo. 2:ora 2-56 Expres OnentNo. 1: w 412ExpresulNo. 32: Î46 Tren personalNo. 32/:6 07PersonalulNo. 326:6-09Tren personalMo 427: » 13 57Tren acceleraiNo. 202:  99 1026AcceleratulNo. 401: c 1455Tren personalNo. 428: c14-56 AcceleratulNo* 201:  m  1921Tren acceleratNo. 402: ú 16-06Tren personalNo. 325: o 22-03Tren personalNo* 328:: c 23-51 Bela Oradea-flare :La Oradea-Mare: Tren expresNo. 32:ora3*31ExpresulNo. 31:ora- 2*39 Tren personalNo. 326: * 5*35PersonalulNo. 327: m6-25 Tren personalNo. 428:  n  14*29PersonalulNo. 427: gj14-36 Tren acceleratNo 402:  t*  1549AcceleratulNo. 401:1513Tren personalNo. 328: * 23*23PersonalulNo. 325: ai22-30Bela irai*La Irad: Expres-OrientNo. 2:ora2*29Expres-OrientNo. tiora47»AcceleratulNo. 202 :  m  10*11AcceleratulNo. 201.  m  19-36 iMa Ngifa| ,t Slin:La Făgăraş şi Sibiu Tren mixt No. 2022(nu-Personalul No.229 (pânămai deia Făgăraş):ora740la Sibiu)ora no Trenul de persoaneNo.Trenul mixt No. 2021 (nu230 (deia Sibiu):  n  12*20mai până la Făgăraş) 17*15Delà Sf. Gheorghe şi Bretea:La Sf. Bbeorgbe şi Bretear Trenul personalNo. 442:ora8*58PersonalulNo. 441:ora 8-22 Trenul personalNo. 444:  m  18*26PersonalulNo. 443:  *  17-10 Delà Madefalăa, Târgul Mureşului ete*f 1 La Hddefalăo, Târgul Horăş etc. Trenul personalNo. 440:ora3*10PersonalulNo. 435:ora2-36Trenul personalNo. 436: e- 11*14PersonalulNo 437: » 6-20Trenul personalNo. .438:»14*23PersonajulNo. 439:  m  15-20 Delà Zârneştl:La Zârneştl: Trenul mixtNo. 2018:ora7*09Trenul mixtNo* 2017ora 17.03 Trenul mixtNo. 2020:  ft  13*40Trenul mixtNo: 2019 m 7.41  AOAZETA TRANSILVANIEINr. 96—1924U Evenimentul cultural   artistic de Sâmbătă 16    August in Braşov  este Conferinţa dlui prof. N. lor-  Alarma oficioasă: pisica cu clopofei. * ga delà Teatrul Apoilo şi Bolşevism da, dar de sus în jos De ce nu poate dispera de viitorul   său poporul român INFORMAŢIUNI Ţară fără libertăţi nu poate exista liniştită. 'Ni-o dovedeşte istoria popoarelor civilizate.La noi, sistemul restrân- gerei libertăţilor publice a ajuns la măsura skărei de asediu ca să împiedice în- ttrcmirile politice.Drumul parcurs este co tăţilor publice, cari au mers până la încercarea de bolşevizare a ţârei !... E cinic. Este şi dovada unei politici de provocare a tuturor cetăţenilor conştii de controlul ce au drept a -1  exercita îa stat asupra guvernărei de azi. Mai este, să-i zicem, rodul unei ob-losal, după cum depărtarea 7  *uze ãdela scopul guvernărilor prin popor pentru popor poate fi parcurs înnapoi cu aceiaşi, ba mai accelerată, repeziciune 1Deaceea nu disperăm de situaţia creiatâ ţârei noastre.Constatările ce facem sunt tocmai o încercare, din multe altele, de-a însănă- toşa nu regimul ce ne conduce ci atmosfera otrăvită ce-o face el în opinia publică a ţârei. ** * Trăimexlex, justificat  — se   crede de către cei cari Vau   cerut  —  printfo campa-nie alarmistă a presei o    ficioase . Se răspândesc cele   mai ticăloase ştiri ,  pre-zentând situaţia ţărei ca   disperată. Nu de agenţi   comunişti streini ci de a    genţii bolşevismului ae sus   în jos. Presa oficioasă a    guvernului lansează şi   susţine alarma publică:    pisica cu clopoţeii .Cheia afacerii t reala   nemulţumire a unui în -  freg pofor împotriva sis - ^ternului de guvernare bră    jH mhist este prezentată ca   yKera agenţilor comunişti   veniţi dn Rusia sau afi-liaţi pohticei lor.  Adică: guvernul nu este  vinovat de cât de prea multă toleranţă a liber* * * La spatele acestei armuri    de carton văpăii ca »ale, gu-vernul îşi pregăteşte opera   de ch vern*scald a part »'li-nilor botezMă comerciali    »are...Puţină răbdare  — din   nenorocire prea mu t ară-tată  — dtn partea Cft sţ*ni   lor şi opera v * apare ia cu   lor le ei adevărate: un mon- stru acaparator, ou japcaDovada: pescăria st atuai     şi fuziunile soc, den tvignpe   IV/erate ca ole stamiu *ã Cele   dintă*.u înghit pe celelalte. graniţa de vest. Iugoslavia, de acord cu Regele ei. şi-a dat un regim al libertăţilor constituţionale Prefaceri a Jânci se fac şi tot mai adânc se cufundă regimul dictaturei de până eri. Passici a fost — nu va mai fi nici când conducătorul unui nou stat  ce se a- şează pe baza trainică a armoniei între popor şi guvernanţi.La noi — ca şi în Ruusia lui Trotzki: regimul opresiune! suprimă libera exprimare a voinţei populareOare nu din Apus ni-au sosit, totdeauna, solii libertăfei şi ai civilizaţiei** * * De*acum, nu putem dispera ci tocmai privim cu  încredere în viitor —fiindcă poporul român este, cu drept cuvânt, din firea lui şi prin însuşirile sa'e tradiţionale — un popor iubitor de lumină, libertate şi civilizaţie.reprezentaţia teatrală cu piesa dsale „îmbogăţiţii de războiu*, jucată de un grup de amatori dintre cursiştii Universităţei populare din Văleni.Un număr dintre aceştia, conduşi de di N. lorga, vor fi mâine oaspeţii oraşului nostru. ã Contrabandă. Zilele acestea  jandarmii din SSnislSu au prins o contrabanda de 12 vite pe când erau să fie trecute frontiera în Ungarie. Vitele au fost predate vămii din Berveni împreună cu 8 Indivizi, conducătorii cirezii.Secţia de jandarmi din Hal* meu a prins pe frontiera Cehoslovaciei un număr de 16 boi ce deesemenea erau să fie tre* cufi de contrabandă în Cehoslovacia. Conducătorii cirezii au fost înaintafl parchetului.« Târgul mare de mărfuri din Borăşneul Mare se va fine în ziua 28 August. Procedeul este demn de mentalitatea celora cari au sub regim de  J dictat suprimarea libertăti-lor publice (sub pretext de primejdie bolşevică) pentru a repeta gesturile camarilelor dela Petrograd sub ţarii Rusiei nefericite!...Orbi sunt aceştia — cum orbi au fost ceilalţi la adevărata stea conducătoare a unui popor. Toleranţa poporului rus a fost nemărginită şi totuşi s’a arătat a fi o floare plăpâ dă în mijlocul ciclonului ce-a pustiit toate credinţele şi speranţele autocraţilor orbi şi obtuzi.Fiindcă, nici o ţară nu poate ixista fără libertăţi publice. L bertâţiie cetăţeneşti exercitate fac forţa popoarelor şi imposibilitatea regimurilor cari primejduesc  însăşi existenţa unui neam. * *   *Să aruncăm privirea spre Ora 3  d. a. ULTIME ŞTIRI TELEFONICE — dela corespondenţii noştri speciali — Dificultăţile ultime la Conferinţa din Londra Berlin,  15, — Ş'iri din Loo dr* »cunţâ oare-cari greve di flcnlîăţi îa chestiaaet Rohralai, prlv tor la evacnxre fi U liberai import al mărfuri or di a Alsacia Ljrcoa pe timp de 20 tai, ia plus participarea <ãantalului frtn cez îa industriile dia Ruhr şi Reusn a.ConduMe acestea economice se par germaoiler dezastruoase. Cât priveşte de votarea leg'ior speciale, Reichstagul nu va obţine votai de 3 pătrimi fără evacuarea militară franceză.— Deiegiţli germacj cer e- vâcuarea dela 1 Ianuarie sau l Aprilie 1925 ce) mai târziu. H?r fiot a declarat că numai după on ruj deia aplicarea planului D*wes de către Germ ari» se va putea face evacturer. 0  nouă nedreptate a Comitetului Agrar Ziarul .Sate Mare“ denunţă0 nouă nedreptate: „Absentelstu'ui Albert Gros?, avocat în Satu mare introdus    prin diferite mijloace în forâ 1s’aa scutit de expropriere circa 300 jogire ciUstrale, adică în* treaga moşie dia comuna Me* diaş. O parte dia ea deserveşte şi comuna românească Băbă- şeşti. Detsemenea i s’au resti tait şi 60 jagăre, pâţaoe ce fa- seserâ atrionite comunei Borne* şeui ! Ce o fi având Comitetul A *  gr ar şi cu acest proprietar  , nu   ştim ? Semnalăm nedreptatea foruri* lor îa drept, pentru a ae lua măsuri şi-* te reda tnapai mo* şia «Sterilor cărora Ii se cuvine de drept. Acesata mai ales că de 4 ani ce e două comfsiuni an făcat in nenamân te rânduri constatări şi au lăsat mat de part« moşii celor ce o munceau. Prefecţii liberal!... Din .Dobro*  jea jună“.,Aflăm că din Siănfcul Moldovei, unde dl prefect Ne- gulescu împreună cu familia sa* se eflâ în vilegiatură, a trimis ordin să i se expedieze, ca şi anul trecut, automobilul judeţului. peniru a face escursiuni^ Şi tara se zbate în criza mi~ zerlei. Masuri  împotriva incursiunilor bulgare în Cadrilater. Incursiunile bandelor bulgare devenind tot mai dese s’a întărit linia de graniţă, dinspre Bulgaria, prin aşezarea unor puternice posturi fixe de  jandarmi rurali, în imediata apropiere a pichetelor de grăniceri. Noile posturi vor avea un număr suficient de oameni şi vor da concurs grăm *riior, Ele trebuie să fie superioare bandelor» dîn toate punctele de vedere^ ceea ce na fost cazul până a ã cum .Datorită lipsei unor asemenea posturi, bandele bulgare au reuşit să jefuiască satele, sS u- cidă numeroşi soldat! dea! noştri şi pirsoane notabile semă~   nând teroarea în întreg Cadri   lateral. Posturile vor fi prevăzute cis autocamioane pentru a transporta ajutoare cu uşurinţă, acolo unde va fi nevoie.Pentru posturile acestea a fost trimis un batalion de jandarmi din reg. 11 cu sediul la Constant?, batalion cu eteciiv de răsboi, de 1200 oameni. întrucât bandeîe atacă m&i muit frontiera judeţului Caliacra — ceiace înseamnă că centrul bandiţilor se află în regiunea Voma — nouile efective au fost repartizate dealo ngul judeţului Caliacra. Totuşi au rămas şi pentru paza judeţului Durostor.Vor mat fi trimise noul forţe ca linia de frontieră spre Bul- g ria să fie bine întărită. Cinema-Modern VINERI 15 August şi SAM- BATA 16 August.  ATLAS roman de aventuri în 10 acte*Re orezentaţ.i dela orele 5—7, 7—9 şi 9—11 seara Dnmlnecă 17 August celebrul film tai cântaret ie Strai  în rolul principal băiatul artist Jatkle GOOffOn: ;Reprezentaţii începând dela : *.ora 4 d. a.781 23 şSHjiainBiii Interesează toată lumea!!!Fără obligaţie de comparare!!! DESFACERE TOTALA APROBATA Dl AOTOIITAŢI Aducem la cunoştinţă onoratului public cumpărător, că suntem siliţi de-a-ne muta în’ curând din localul magazinului nostru situat înStr.Principele Garbl 24 (viş'â'vis de biserica rom.*cath.). din care  cauz* ne disolvăm magazinul şi vindem prov.ziunea noastră <^e marfă t-s pe preţuri foarte scăzute c« începere de estăzl pe boxa aprobării autorităţilor competente. Fiecare este învitât îrt interesul sau propriu dc*a-s?folosi de ocaziunea favorabilă spre a-şi procura cele necesare, cu atât mai mult, cu cât punem provi- ziunea întreagă a depozitului nostru de un asortiment bogat cu preturi eftine de surprins ia vânzare, cu toată sporirea preturilor continuative a altora. Se vor vinde articole de Inibi ăcămfnte bărbăteşti şt de «lame. î-: flfresiucerea totala durează numai câtevm zile. Fără obligaţie de cum părare !!! interesează toată lumea!!! Saxocla No. 2985 '725    4 *—-6 TEPOQKAFlA A. MUREŞIANU BRANiSCE &  COMP. BR aöü Redactor responzabili ÎOAN BROTEA
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks