Nicolae GUDEA - Note de lectură. IV. Domnul Ştefan Roşeanu şi armamentul roman din Dacia

Description
Nicolae GUDEA - Note de lectură. IV. Domnul Ştefan Roşeanu şi armamentul roman din Dacia

Please download to get full document.

View again

of 3
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Entertainment & Media

Publish on:

Views: 0 | Pages: 3

Extension: PDF | Download: 0

Share
Tags
Transcript
  NOTE DE LECfURĂ. 1\T Domnul Ştefan Roşeanu şi armamentul roman din Dacia 1 Preambul. Epoca aceasta prin care trecem, aşa numita "tranziţie de la socialism la capitalism" (după 50 de ani de "tranziţie" inversă ) îşi spune cuvântul nu numai pe plan economic, politic şi mai ales social. Ea se manifestă din plin i pe plan cultural, spiritual i mai ales ştiinţific. Deci se poate vorbi, fără teamă de a reşi, că traversăm o pocă de criză pe planul ştiinţei în general (reîntinerirea unor instituţii de cercetare fosilizate nu a reuşit, Academia a intrat într-o perioadă de stagnare, cercetarea niversitară şchioapătă, institutele de cercetare sunt pe ducă etc) ş chiar pe planul ştiinţei istorice, respectiv chiar a arheologiei. În chip paradoxal, criza, care ar trebui să se datoreze unor (neefectuate) schimbări de infrastructură, organizare şi logistică se manifestă prin abundenta scrierilor de mâna a doua şi a treia, prin forma superficială şi calitatea scăzută a scrisului istoric. Scrisul istoric ştiinţific a fost şi este inundat mai ales acum de subproduse: republicări şi reproduceri, "adunări" de "opere" mici în volume "mari", scrieri de context, colaje (lipituri de texte disparate de obicei străine autorilor în aşa zise sinteze (vezi Dacia romană a lui A Husar). Toate sunt produse ale grabei de a ajunge la o situaţie, a obţine un titlu, de a ocupa o funcţie. Nici nu mai vorbesc de inovaţiile fantasmagorice şi şovine care plac politicului nostru în general incult şi şovin) şi "maselor" de dreapta total inculte. Cărţile "grele" propriu-zis ştiinţifice sunt foarte rare. Lipsa criticii istorice propriu-zise, prezentările mângîetoare de cărţi, mica "corupţie" intracolegială inaugurale în vechiul sistem (dinainte de 1989), dar menţinute şi dezvoltate cu vitejie naţională de acesta cel nou (sistem) îşi spun cuvântul din plin. S-a ajuns (fără glumă spun ) la o limită care periclilează soarta istoriografiei române (nici aşa bine văzută acolo .... ) i care ar trebui blocată prin măsuri oficiale (dacă există vre-o instituţie care îşi mai poate aroga aşa ceva ). Dar din păcate spune lumea: lucrurile ... rele încep de sus. Se ştie povestea cu cap, peşte, pute Apariţia internetului şi liberul acces la formele lui de răspândire a informaţiilor a permis şi punerea în circulaţie a tot felul de nimicuri interesante. Libertatea scrisului [respectiv fără cenzură oficială) implică cenzura proprie de înaltă calitate. În cazul lipsei acesteia, în lipsa criticii adevărate, se facilitează apariţia subproduselor. 2. Studiu de caz.: domnul Roşeanu şi armamentul roman din Dacia. Notele referitoare la acest caz se înscriu perfect în unele din cele teoretice enunţate mai sus. a. Un oarecare domn oşeanu Ştefan total necunoscut pe ărâmul istoriei vechi, respectiv a arheologiei provinciale daco romane a apărut brusc pe Internet, abordând o roblemă care ă priveşte puţin. Numele lui nu există în bibliografiile oficiale apărute (până în 1999), nici în cele ulterioare acestui an (vezi S. Cociş et alii, Bibliografia Daciei romane Cluj-Napoca, 2003). Nu am găsit acest nume nici în cuprinsurile revistelor de specialitate consultate. Pare deci un neofit. În loc să înveţe metodologia ercetării, să citească bibliografie de specialitate, să cunoască ce se numeşte acel ceva "etică ştiinţifică el s-a hotărât brusc să "reconstituie modul de viaţă al romanilor pe teritoriul Transilvaniei studiind armamentul roman". Pretenţia citată- trebuie să o spun de la început este cam exagerată, ca să nu zic altfel. Titlul "operei" de pe Internet (text descoperit absolut întâmplător de mine ) sună cam aşa: "Armamentul roman în castrele din Transilvania. Recenzie la seria "Fiihrer zu archăologischen Denkmălern in Dacia Porolissensis"/"Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis (serie) tipărită cu ocazia celui de al XVII-lea Congres Internaţional de Studii asupra Frontierelor Imperiului Roman Zalău, septembrie 1997". 1 În chip normal, un astfel de produs primitiv, nu ar trebui luat în seamă. Dar pe de-o parte doresc să apăr seria de ghiduri pentru că a început bine, ar trebui continuată şi este o formă de integrare "europeană" (alta nu avem) în domeniul istoriei pentru turism; pe de altă parte m-am gândit că un începător neofit mai poate i îndreptat şi pe calea criticii. 2. Domnul acesta Şt. Roşeanu este foarte critic. Un "nimeni" critic mai rar se-ntâmplă, dar aşa ceva se poate petrece oriunde (sic). Nimic nu ii place acestui domn între volumele seriei pentru că nu a găsit ceea ce dorea dânsul şi pentru că nu semăna cu ce ştia şi cu ce a aflat din "opera" d-lui L Petculescu (care pare a fi mentorul lui .) Nu e bine nici laN. Gudea, nici la D. Tamba, nici laM. Bărbulescu, nici la D. Isac. Nici unul nu a aflat ce doreşte dl. Roşeanu şi drept urmare au scris rău ; în schimb îi place lucrarea lui Al. V Matei şi D. 296 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro  Tamba (considerată de specialişti cel mai ereuşit colaj din serie ) pentru că acolo se dau dimensiunile armelor 13 vârfuri de suliţe săgeţi rău desenate ş fragmentate). În ignoranta sa naivă dl. Roşeanu nici nu a observat că autorii au pus "vârfurile de săgetă de catapultă" la "armament defensiv" ; că folosesc termenul "vârf de pillum" pentru vârf de lance (căci nu xistă nici un pillum propriu zis în provincia Dacia). Acesta este nivelul priceperii "marelui" critic. Broşura aceasta a avut i ţeluri personale pe lângă cele de ghid), dar dl. Roşeanu încă nu poate înţelege astfel de lucruri. 3. Dl. Roşeanu a studiat seria de ghiduri în biblioteca Institutului de Arheologie din Bucureşti, pornind de la "opera" manuscrisă a d-lui L Petculescu şi în raport cu care a ăzut, aflat şi judecat lotul. Voi trata pe rând "problemele" d-lui Roşeanu: 1. probleme de metodologia cercetării şi scrisului a. titlul "recenzie" pe care şi l-a dal dl. Roşeanu produsului său ne arată că autorul nu ştie ce este aceea o "recenzie". Nu cunoaşte proprietatea cu vântului. Nici măcar definiţia nu o tie. şa că nu i se poate cere să ştie să alcătuiască o recenzie. b. practica olosită de acest domn de a studia anumite materiale arheologice e.g. arme) după ghiduri şi nu după monografii şi studii speciale este ceva inedit (chiar şi în arheologia românească) şi nu poate da rezultate. În general (dar ş în particular) pentru astfel de studii se apelează la alte tipuri de lucrări (vezi mai sus). c. confuzia gravă între un "ghid" şi o "monografie" nu poate aparţine decât unui student mediocru care nu a urmat la facultate (cum ar fi fost normal) cursurile de "Metodologia cercetării ştiinţifice pentru studenţi" sau nici măcar nu a luat în mână un astfel de curs. După astfel de "metodologii", ba chiar şi din dicţionare lucrările ştiinţifice sunt clar delimitate: 1. "ghidul" este (vezi şi DLRC II, 1956, 378) carle cuprinzând nformaţii de călătorie, hărţi planuri, îndrumări pentru vizitare; deci ghidul, stimate domnule, nu trebuie să aibă caracter ştiinţific; nici nu trebuie să fie folosită ca sursă de cercetare. 2. "monografia" (vezi tot DLRC III, 1957, 123) este un studiu ştiinţific asupra unui subiect tratat din toate punctele de vedere. d. dl. Roşeanu ar i trebuit să priceapă- dacă ar i avut cultură general istorică- că "ghidurile" "recenzate" de dânsul au fost elaborate pentru că foarte numeroşi străini (mulţi nespecialişti în limes) care au participat la congresul mai sus amintit (dar şi autohtonii ignoranţii), pentru care s-au pregătit trasee de vizitare la aceste obiective (vezi programul congresului) să primească un minim de cunoştinţe tehnice şi istorice (în lipsa unor monografii ; cu excepţia castrului de la Buciumi). Ghidurile au arătat că şi în România s-au făcut progrese. Şi au arătat acestor persoane (dintre care unii nici nu ştiau unde se află România pe harla Europei ) că aici se face arheologie romană de bună calilale, că într-adevăr srcinea românilor de azi provine de la foştii Romani de odinioară Prezentările din trăinătate ale "produselor" congresului; elaborate de specialişti sună cu totul altfel când se referă la ghidurile acestea. e. dacă tol s-a apucat de o critică de tip unic, dl. Roşeanu ar i trebuit să şlie câte ceva din literatura europeană a ghidurilor de castre, şi a literaturii istorice educative pentru turism. Pentru ca ă progreseze uţin îi recomand câteva serii diferite: Fiihrer zu vor-und friihgeschichtlichen Denkmălern. Kăln. III (herausgegeben van Rămisch -Germanischen Zentralrnuseum Mainz in Verbindung mit dem NordwesUichen und dem Wesllichen und Suddeutschen Verband fur Alterlumsforschung"; o altă serie: Fiihrer zu archăologischen enkmălern in Baden Wiirtenberg. Stultgart; şi mai este: Fiihrer z archăologischen Denlanălern in Bayern. Munchen"; în Loale aceste serii sunl publicate (după sisteme dinainte stabilite) foarte multe castre. Deci dl. Roşeanu trebuie să ştie că seria oastră a fost inspirată din aceste serii, având aceleaşi scopuri. Au fost făcute în aceeaşi manieră, cam aceeaşi organizare a conţinutului, cam aceleaşi tipuri de planşe. Poate că noi le-am făcut chiar mai complex puţin Deci domnul Roşeanu ar i bine ca înainte de a se apuca de critici să-şi "vindece" ignoranta (în domeniul criticat), ar i bine să ştie ce critică şi cum critică. Nu se apucă niciodată nimeni să critice atunci când lectura e imitată la ..... ceva limitat. 2. Probleme legate de conţinutul criticat a. poziţia în care este scris un titlu al unei lucrări bilingve nu nseamnă că unul din titluri este de "bază" şi altul "variantă". 97 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro  b. în general într-un ghid pentru ca ă înţelegi o egendă a unei lustraţii (e.g. Bologa- rămasă enigmatică pentru dl. Roşeanu) trebuie să mergi la literatura de bază dacă aceasta nu există în biblioteca "cercetată" şi nu există posibilitatea de acces la ea; mai bine .... aştepţi M-am bucurat nsă când, după ce dl. oşeanu a "citit" şi ghidul castrului de la Buciumi a realizat descifrarea "enigmei" când legende universal cunoscute devin pentru un cercetător "semne cabalistice" înseamnă că "ştiinţa" lui limitată (la mica bârfă de ziar i ghiduri) lasă de dorit. Scuza "atât cât se află în biblioteca Institutului de Arheologie" este o scuză de tip, student, nu de cercetător. Un cercetător critic trebuie să caute dincolo de uşile bibliotecii instituţiei la care studiază. c. compararea datelor din ghiduri cu "opera" nepublicată încă a d-lui Petculescu Liviu nu este o etodă bună; în elaborarea "operei" sale dl. L Petculescu se pare că nu a ajuns la toate informaţiile în chip corect şi complet (abia aştept să apară ). deci dacă în ghidul castrului Buciumi şi Bologa datele nu se potrivesc cu cele găsite în "opera" d-lui Petculescu mă tem că lucrarea de doctorat a acestuia contine greşeli. ă mai tem în acest sens că la Bologa nu s-a găsit nici o sabie; numărul de lănci mari este mult mai mare decât a aflat dl. Roşeanu; numărul "bolţurilor" şi vârfurilor de ulită este deasemenea mult mai mare. Aceste lucruri se vor afla la apariţia monografiei (Bologa); îi recomand ca pentru datele de la Buciumi ar trebui să caute monografia castrului de la Buciumi (E. Chirilă şi colaboratorii, Castrul roman de la Buciumi Cluj 1972) şi nu opera lui L Petculescu; e.g. [vizibile şi în lustraţia din monografie ): numărul plăcuţelor de lorica nu este 7 ci de ordinul sutelor; nu este nici un fragment de coif; şi multe piese de harnaşament; încă şi mai multe piese de echipament. Iar dacă totuşi un ghid [e.g. Romita) poate fi folosit din punct de vedere ştiinţific numai "pentru ă are descrierea pieselor şi numărul lor "dl. oşeanu poate să se lase de cercetarea armelor romane şi de ştiinţă în general pentru că şi la Romila au fost găsite mai multe arme iar în lucrare puse selectiv . Dar numărul de arme este mai mare peste Lot [Buciumi, Bologa, Porolissum etc.). 3. câteva probleme de cunoaştere istorică a. în ignoranta sa senină sau probabil inspirat de mentorul său dl. Roşeanu face greşeli care uimesc pe cunoscătorii limesului în general. A confunda un turn de observaţie cu un castru este totuşi cam prea de Lol Am aflat acest lucru la capătul "criticii" d-lui Roşeanu. Pe aceeaşi linie, a confunda monografia castrului de la Buciumi (1972) cu ghidul castrului [1997), reflectă Lot ignoranţă pentru că ele se deosebesc fundamental cantitativ şi chiar calitativ [ultimul cuprinzând şi multe din datele ultimilor ani de săpături care nu sunt în monografie). Armele nu sunt importante pentru datare pentru că în marea lor majoritate nu pot fi datate, iar datările încercate [vezi Gudea, Ephemeris Napocensis l/1991; II/1992) nu sunt sigure, mai mult propuneri decât ipoteze Ele nu pol fi importante nici pentru stabilirea nivelului civilizaţiei romane din Dacii, pentru că sunt la fel în tot Imperiul. 4. ecomandări pentru dl. oşeanu a. recenzia ca lucrare ştiinţifică de vârf nu este pentru începători; recenzia se face a lunci când eşti stăpân pe un domeniu al istoriei, în care funcţionează şi alţi competitori şi când valoarea personală se bazează pe experienţă, respectiv lucrări din domeniu, cunoştinţe ample în domeniu. b. ceea ce a reuşit aici dl. oşeanu a fost o prezentare de carte, Lip prezentare simplă, dar de foarte slabă calitate, cu prea multe preţiozităţi şi erori chiar pentru o prezentare de carte. c. pentru un începător ambiţios sau poate ambiţionat [dar inconştient de pasul care-I face ) startul a fost defectuos. Punerea în lumină a ignoranţei în chip public într-un domeniu [relativ resi.Iâns Lotuşi , lipsa de cunoştinţe metodologice şi de cercetare, lipsa de cunoştinţe profesionale [dacă socotim modul şi locul de căutare al informaţiei) sunt dureros resimţite (în această formă). ămâne Lotuşi speranţa că în loc de supărare notele acestea de lectură îi vor produce o ambiţionare şi mai mare în a cerceta, aşa cum cer legile cercetării, chiar subiectul armelor romane, dar acolo unde are acces la ele, nu undeva departe unde nu le poate vedea decât desenate, selectate şi preluate prin prisma unui alt autor în mod eronat i slab informat. Nicolae GUDE 98 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Related Search
Similar documents
View more...
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks