-Metode-de-Recuperare-Medicala-in-Glezna-Post-Traumatic-A.pdf

Description
METODE DE RECUPERARE MEDICALA IN GLEZNA POSTTRAUMATICA GENERALITATI Includem in acest capitol sechelele traumatice ale gleznei considerand glezna si piciorul un complex anatomofunctional menit sa suporte intreaga greutate a corpului si in acelasi timp sa asigure mersul pe orice teren. Piciorul are, deci, un rol static si rol dinamic de aproape egala importanta fiind parghia terminala a locomotiei. Hohmann denumea piciorul : “o opera de arta arhitecturala a naturii.” Tipurile lezionale ale ma

Please download to get full document.

View again

of 24
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 24

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
  METODE DE RECUPERARE MEDICALA IN GLEZNA POSTTRAUMATICA GENERALITATIIncludem in acest capitol sechelele traumatice ale gleznei considerand glezna si piciorul un complex anatomofunctional menit sa suporte intreaga greutate a corpului si in acelasi timp sa asigure mersul pe orice teren. Piciorul are, deci, un rol static si rol dinamic de aproape egala importanta fiind parghia terminala a locomotiei. ohmann denumea  piciorul ! o opera de arta arhitecturala a naturii.#Tipurile lezionale ale macro traumatismelor piciorului sunt cele o$isnuite ! plagi, contuzii, entorse, luxatii, fracturi, care pot interesa toate structuriile anatomice! piele. Ligamnente, muschi, tendoane, articulatii, oase, %ase si ner%i. Aceste leziuni pot lasa sechele imediate sau tardi%e a caror filiatie cu traumatismul respecti% nu e greu de sta$ilit. Piciorul mai prezinta insa, frec%ent, o serie de sindroame sau $oli disfunctionale in a caror etiopatogenie micro traumatismul &oaca un rol determinant. Astfel sunt unele  $ursite si tenosino%ite, metatarsalgiile, osteonecrozele, sindromul ti$ial anterior etc.'uprasolicitarea statica si dinamica a piciorului, agra%ata de o incaltaminte sa$lon si neadaptata anatomiei acestuia explica multitudinea suferintelor piciorului ce pot fi incadrate in patologia traumatica. In acest fel medicul fizioterapeut si recuperator este confruntat cu suferinte sechelare posttraumatice o$isnuite (edem, redoare articulara, atrofii sau retracturi musculare, pareze etc) dar si cu tul$urari de statica cu picior dureros cronic pe fond tot traumatic dar nu ca sechele ale unui traumatism unic, ci ale unor suprasolicitari mecanice continue.Traumatismele gleznei sunt cele mai frec%ente dintre toate localizarile traumatismelor aparatului locomotor, entorsele detinand primul loc, iar fracturile locul II in categoriile respecti%e. *area lor frec%enta se explica prin faptul ca la acest ni%el au loc miscari multiple comandate de ne%oile de mo$ilitate ale piciorului, expus la diferiti factori traumatici ce actioneaza in conditii diferite.+omplexitatea aparatului osos si musculoligamentar alcatuit de catre articulatia mortezei ti$ioperoniere cu astragalul face ca aceste traumatisme sa ai$a un rasunet diferit asupra formatiilor respecti%e in functie de directia si intensitatea de actiune a traumatismului si de gradul de rezistenta al elementelor solicitate. Astfel entorsele se produc de o$icei  printro miscare de in%ersiune a piciorului rezultata din supinatia com$inata cu adductia si rotatia interna, deoarece ligamentul lateral extern solicitata in aceasta miscare este mai  putin rezistent decat ligamentul lateral intern. In schim$ fracturile maleolare sunt mai rare  prin in%ersiune si apar cel mai des in urma miscarii de e%ersiune rezultate din com$inatia miscarilor de a$ductie, pronatie si rotatie externa. Entorsele prin e%ersiune sunt exceptionale, ligamentul deltoidian rupanduse de o$icei in urma fracturii peroneului.  Luxatiile gleznei nu sunt niciodata simple nelimitanduse doar la leziuni ligamentare ci insotinduse cel mai frec%ent de fracturi maleolare si fracturi marginale postterioare sau anterioare, dupa tipul luxatiei, traumatismul cauzal fiind de o deose$ita intensitate. *ecanismul entorselor si fracturilor maleolare este de o$icei indirect- numai fracturile  pilonului ti$ial recunosc o cauza directa in ma&oritatea cazurilor.Entosele  reprezinta un traumatism articular inchis ce cuprinde ansam$lul leziunilor  partilor moi articulare si periarticulare, produse printro miscare $rusca si $rutala, care depaseste limitele fiziologice ale articulatiei respecti%e./racturile  reprezinta intreruperea continuitatii unui os datorita uhnor lo%ituri directe (atunci osul se fractureaza in zona lo%ita) sau u a unui mecanism indirect, in acest caz, osul rupanduse la distanta.Luxatiile  sunt clasificate astfel ! luxatii congenitale si luxatii traumatice.Luxatiile congenitale sunt diformitatile sau malformatiile osteoarticulare prezente la nastere, fiind caracterizate prin existenta unor raporturi anormale intre extremitatile osoase ce alcatuiesc o articulatie.Luxatiile traumatice sunt reprezentate prin deplasarea permanenta a extremitatilor osoase ce alcatuiesc o articulatie, deplasare produsa in mod $rusc de un factor mecanic ce poate actiona direct asupra articulatiei sau indirect prin formarea unei parghii (parghie care forteaza articulatia si o laxeaza).  ETI0PAT0GENIE  +A12E, *E+ANI'*E, ANAT0*IE PAT0L0GI+A+auze !a) /actorii mecanici (cadere, lo%iri) produc traumatisme prin o$iecte ascutite sau taioase. $) /actorii fizici produc leziuni traumatice di%erse ! arsuri, degeraturi, iradiere, electrocutare.c) /actorii $iologici produc leziuni traumatice prin intepaturi, stri%ire, muscaturi etc.d) /actorii chimici produc leziuni traumatice numite eroziuni.Anatomie patologicaEntorsele.Entorsele gleznei reprezinta entitatea traumatica cel mai des intalnita in patologia osteoarticulara. 1neori ele sunt desconsiderate prin $analitatea lor multe cazuri nea&ungand la medic, alteori dmpotri%a, im$raca o e%olutie clinica gra%a, antrenand sechele functionale importante. 'e intalnesc cu predilectie la tineri si adulti, in conditii foarte %ariate ! accidente de munca, sport, caderi sau alunecari pe teren neted sau accidentat.+lasificarea anatomopatologica!a) Entorsa de gradul I  intindere ligamentara. $) Entorsa de gradul II  ruptura ligamentara partiala.c) Entorsa de gradul III  ruptura ligamentara totala sau smulgerea osoasa a ligamentelor.+aracteristici!a) in entorse, toate structurile moi ale articulatiei, ligamente, capsula sino%iala, cartila&, discuri si meniscuri, precum si extremitatile osoase pot prezenta leziuni %aria$ile. $) Indiferent de amploarea eziunilor locale, entorsele se traduc prin tul$urari functionale importante.c) Entorsele negli&ate sau posttratate lasa sechele suparatoare uneori foarte gra%e.Tramatismul este de o$icei indirect rezultat dintro miscare $rusca de torsiune, de flexie sau de extensie.  Entorsa externa  cea mai frec%enta, se produce ca o urmare a miscarii de in%ersiune fortata a piciorului calcand pe un teren deni%elat se rasuceste inauntru spri&inanduse pe marginea sa externa. Aceasta miscare fortata solicita in primul rand fasciculul  peroneoastragalian anterior al ligamentului lateral extern. In cazul in care traumatismul se limiteaza la elongatia sau dilacerarea partiala a acestui fascicol, entorsa poate fi considerata sta$ila sau $enigna. +and sunt interesate si legamentele peroneoastragalian  posterior, entorsa de%ine insta$ila, gra%a.Entorsa interna  prin leziunea ligamentului deltoid ti$ioastragalian in urma miscarii de e%ersiune a piciorului este rar intalnita datorita rezistentei acestui ligament. Pentru ca miscarea de %algus fortat sa poata rupe acest ligament, este necesar sa fie rupta intai artera peroniera. 3e aceea leziunea ligamentului lateral intern insoteste unele fracturi ale maleolei peroniere a%and in ansam$lu echi%alentul unei fracturi $imaleolare- nedepistarea ei atrage gra%e consecinte terapeutice prin aparitia unui picior %alg dureros.Entorsa anterioara  se produce consecuti% miscarii de extensie fortata a gleznei.Leziunea ligamentelor anterioare ale articulatiei ti$ioperoniere inferioare rezulta in urma rasucirii $ruste a corpului in timp ce piciorul este fixat pe sol. Aceasta determina o rotatie exagerata a astragalului largind scoa$a ti$iperonier si dand nastere diastazisului ti$ioperonier. Leziunea apare rareori izolat ca simpla entorsa, de o$icei insotind fracturile uni sau $imaleolare. Entorsa se produce in special cand piciorul este intrun grad oarecare de flexie plantara, pozitie de maxima insta$ilitate a piciorului pentru in%ersia sau e%ersia fortata caci astragalul este eli$erat din scoa$a ti$ioperoniera.Entorsa prin in%ersie  fortata a piciorului este de departe cea mai frec%enta ! ligamentul lateral extern este destins, rupt sau dezinserat proximal sua distal. Ligamentul lateral extern este format din trei fascicule ! peroneoastragalian anterior (care este tractionat cand piciorul este in flexie plantara si se rupe daca se produce o in%ersie $rutala),  peroneocalcanean (care este intins cand piciorul este in unghi drept rupanduse la in%ersia din aceasta pozitie) si peroneoastragalian posterior (care se rupe mai rar piciorul tre$uie  prins in dorsiflexie si supinatie). 'e pot rupe toate aceste trei fascicule, sau izolat, una sau doua dintre ele.Entorsa externa  inafara de semnele clinice o$isnuite, duce la indepartarea astragalului de maleola externa permitand patrunderea unui %arf de deget intre maleola si astragal. 3in acelasi moti% in%ersia sau e%ersia pasi%a cu piciorul in dorsiflexie pot de%eni posi$ile (in mod normal nu sunt posi$ile). Aceste miscari se executa prin prinderea in mana a calcaneului si mo$ilizarea lui in sensurile respecti%e.Entorsa in e%ersie  este mult mai rara. 0 e%ersie fortata detremina mai des o fractura maleolara decat o ruptura a ligamentului lateral intern, ligament puternic, format din  patru fascicule asezate in doua planuri ! superficial (numit si ligamentul deltoidian si format din fascicolele ti$ioscafoidian si ti$iocalcanian)
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks