Management. Modele ale conducerii si conducatorului.doc

Description
LIDERUL ORGANIZATIEI (CONDUCATORUL) In general, prin lider (engl. “leader”) este desemnata persoana care exercita puterea sau o mare influenta in cadrul unor grupuri sociale de diverse marimi (societati, natiuni, comunitati, organizatii etc.). Atributul fundamental al liderului este exercitarea functiei de conducere (in principal adoptarea deciziilor). Modele ale conducerii si conducatorului Conducerea si conducatorul sunt notiuni centrale in preocuparile si investigatiile despre om si societ

Please download to get full document.

View again

of 23
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 23

Extension: DOC | Download: 0

Share
Transcript
   LIDERUL ORGANIZATIEI (CONDUCATORUL) In general, prin lider (engl. “leader”) este desemnata persoana care exercita puterea sau o mare influenta in cadrul unor grupuri sociale de diverse marimi (societati, natiuni, comunitati, organizatii etc.). Atributul fundamental al liderului este exercitarea functiei de conducere (in  principal adoptarea deciziilor).  Modele ale conducerii si conducatorului  Conducerea si conducatorul sunt notiuni centrale in preocuparile si investigatiile despre om si societate. “Inventarea organizatiei” este stimulata cu lansarea sociala a eforturilor de conducere a grupurilor, a “alcatuirilor umane”, cu propulsarea in prim-planul vietii sociale a figurii enigmatice a conducatorului. Incercarile de deslusire atat a actului (conducerea), cat si a actorului (conducatorul) sunt dintre cele mai veci. !pecific modului modern de investigatie ii este tocmai analiza organizationala, articularea unei viziuni unitare privind conducerea si agentii conducerii in temeiul perspectivei organizationale integratoare. f i#itAnaliza organizationala integreaza demersul privind conducerea organizatiei intr-un complex  problematic ce reuseste performanta organizatiei, starea organizatiei si procesualitatea acesteia.In acest context, conducerea organizatiei releva doua dimensiuni distincte, strans corelate$ orientarea, preocuparea pentru sarcina, pentru realizarea obiectivelor organizatiei si (pe de alta  parte) orientarea spre oameni, spre relatiile interumane si starea organizatiei. %erivand din modele explicative diferite asupra organizatiei, cele doua orientari impun un raport de ecilibru. &biectivele esentiale pentru viata organizatiei se realizeaza doar prin oameni, prin actiunea acestora. Cuplarea functionala a oamenilor cu obiectivele constituie tocmai sarcina de baza a conducerii si conducatorului.!ub aceasta latura se cer a fi “'udecate” si functiile conducerii - cele devenite clasice$ planificarea,organizarea, comanda, subordonarea, motivarea si controlul.Intr-un sens mai larg, trebuie remarcat ca orientarile moderne privind organizatia si eficacitatea organizationala se sustin printr-o deplasare a abordarii dinspre indicatorii de stare spre indicatorii de proces. anagementul organizational aserteaza tot mai explicit si convingator faptul ca managementul organizatiei moderne nu actioneaza doar pentru obtinerea performantei preconizate,ci si, cel putin in egala masura, pentru mentinerea si dezvoltarea capacitatii organizationale de a obtine performanta. *entru aceasta, tot mai mult, in prim plan se afla dezvoltari teoretice si  experimentale privind adoptarea, flexibilitatea si sanatatea organizationala. &rganizatia ca atare este tot mai mult vazuta ca o structura de tip “probleme - solving”, performanta ei devenind nu doar din masura in care produce ceva (bunuri, servicii, idei etc.), ci mai ales din capacitatea de a seadapta, de a rezolva problemele generate de medii inglobate tot mai dinamice.In cip pe deplin firesc, prin prisma acestor exigente se proiecteaza si profilul conducatorului. !i inaceasta perspectiva esentiala este tot “paradigma eficacitatii”, capacitatea conducatorului de a construi si sustine puterea de performanta a organizatiei. !tilurile “clasice” de conducere, stilul de management, cu perspectiva sa structural-functionala si preponderent macro-organizationala si stilul leadersip, cu dezvoltarile sale prioritar umane si interumane, se contopesc in orientarea stilului adaptativ. “%ilema organizationala” nu poate fi depasita decat prin ecilibru, printr-o  permanenta si lucida adaptare la conditiile scimbatoare ale mediului social.Cu cat mai mult sunt evidente aceste deziderate in viata organizatiilor militare. In perimetrul acestora apar frecvent situatii care cer rezolvari diferite si conduite diferite ale conducatorului, determinand, de la caz la caz, atat accente spre sarcini sau spre oameni, cat si (fapt de dorit) imbinarea preocuparii pentru sarcina cu cea pentru oameni si relatii. +azuinta spre “conducatorul ideal”, spre “cel mai bun stil de conducere” este neproductiva. sential este ca proiectarea conducatorului, fundamentarea si realizarea sa educationala sa ofere “raspunsuri” optime solicitarilor tot mai complexe pe care actul conducerii le anga'eaza. Conducatorul sub imactul roceselor sociale !lobale ste tot mai evident ca proiectarea conducatorului si realizarea sa educationala se realizeaza sub influenta puternica a proceselor si tendintelor sociale globale. In esenta, si “tendintele” sociale genereaza, in fiecare etapa, un profil distinct al conducatorului. In ultima instanta, evolutiile in teoria organizatiilor, in management, in genere in stiintele conducerii, sunt determinate si explicabile tocmai prin raportare (permanenta, lucida, critica) la ansamblul acestor tendinte.%incolo de intentia unei analize exaustive, evidentierea succinta a unora din aceste tendinte este de reala oportunitate.a) umea postbelica, societatea sfarsitului de veac si de mileniu sunt, cu certitudine, marcate de accelerarea in profunzime a proceselor scimbarii. !cimbarea este globala, intemeindu-se pe si antrenand scimbari sectoriale, de domeniu. Conducerea scimbarii ca atare a devenit o dominanta a actiunii manageriale si a pregatirii educationale a conducatorului.  b) tendinta scientizarii actiunii umane, a profesionalizarii de nivel stiintific a actelor productive este, de asemenea, incontestabila. c) %rept urmare, asistam la universalizarea educatiei. !fidarea  mileniului al treilea va fi, cu foarte ridicata probabilitate, “sfidarea educationala”. d) igorile de enorma complexitate cu care este si va fi confruntat “omul organizational” determina “profesionalizarea conducerii”. %incolo de tipul si complexitatea organizatiilor, conducerea acestora nu mai poate zabovi pe terenul simplei intuitii si al empirisului. /ara sa le excluda, conducatorul modern se profesionalizeaza prin stiinta, prin invatarea conducerii. e) +u in ultimul rand, conducerea si conducatorul in lumea moderna se subordoneaza si isi gideaza actele (sau cel  putin asa ar fi normal sa fie) potrivit unei table de valori. Imperativul moral nu este mai actual decat oricand. &rganizatiile conduse sunt organizatii umane, ele tinzand spre realizarea unor scopuri, in esenta lor, umane. 0egerea asupra riscurilor transformarii mi'loacelor in scopuri nu este deloc inactuala. +u intamplator, pe coordonatele acestor tendinte, sunt detectabile si evolutiile, dintre cele mai noi, in stiinte consacrate conducerii si conducatorului.  E olutii in teoria or!ani#atiilor si un nou ori#ont in $ormarea conducatorului  In logica scimbarii globale, a “noilor presiuni” asupra organizatiei este necesara inregistrarea unora din cele mai noi tendinte vizand conducerea si conducatorul. a) a o privire atenta dominanta in demersurile teoretico-aplicative de “modelare” a conducerii este preocuparea pentru spatiul de granita dintre organizatie si mediul exterior, gestionarea” conditiilor de granita” impunandu-se tot mai mult ca o actiune de prim plan. b) %evine tot mai clar, pentru teoreticieni si  pentru manageri, ca principala problema cu care este confruntata organizatia moderna (si societatea) este acum cea a adaptarii la presiunea externa si la scimbare.%aca organizatia este vazuta ca fiind capabila sa rezolve probleme, cu structuri “organice”, atunci aprecierile despre eficacitate trebuie sa fie facute nu pe baza de masuratori statice ale rezultatului organizatiei, desi acestea pot fi utile, ci pe baza proceselor prin care organizatia abordeaza noile  probleme. Cu ale cuvinte, simpla masurare a eficientei sau satisfactiei organizationale, sau masurarea performantei organizationale la un moment dat nu pot oferi informatii valide in legatura cu sanatatea organizatiei. & organizatie poate fi fundamental sanatoasa, in ciuda masuratorilor ce releva ca performantele si satisfactia membrilor ei sunt mai reduse fata de ultimele luni ea poate finesanatoasa, ciar daca performantele ei si cifrele de eficienta sunt mai mari fata de ultima luna. !tarea sanatoasa a unei organizatii este data de abilitatea de a face fata scimbarii, de a face fata viitorului.asura sanatatii este flexibilitatea, libertatea de a invata din experienta, libertatea de a te scimba  odata cu scimbarea circumstantelor interne si externe, de a fi influentat prin argumente rationale. senta normalitatii este flexibilitatea in toate aceste directii vitale.1n anumit comportament este nesanatos daca procesele care l-au determinat (l-au generat) il  perpetueaza, indiferent de stimulii din mediu sau de consecintele acelui act. %e exemplu, este  posibil ca scaderea eficientei cu scopul de a te adapta la anumite scimbari de productie sa fie adecvata atunci cand sunt luate in considerare noile cerinte ale pietei. ste la fel de posibil ca moralul sau orice alta masura a factorului uman sa scada in aceasta perioada.%e fapt, mentinerea aceluiasi nivel de eficienta si de moral in circumstante noi poate fi disfunctionala pentru sanatatea organizatiei.Analizand argumentele aduse pana aici, observam ca principala problema cu care se confrunta organizatia prezentului este aceea a raspunsului la conditiile in scimbare si a adaptarii la  presiunile eterne. !ocul scimbarii preseaza organizatiile din cauza interdependetei crescute dintre  propriile conditii de granita in scimbare si societate si fundamentarea tot mai puternica pe cunoasterea stiintifica. odalitatile traditionale folosite pentru a masura eficacitatea organizationala nu reflecta adecvat determinarile reale ale succesului si sanatatii organizationale. ai mult, aceste criterii ale performantei si satisfactiei masoara rezultatul static, intr-o anumita secventa de timp. Aceste masuratori statice si discontinui nu reflecta functionarea viabila a organizatiei, deoarece nu ne spun nimic despre procesele prin care organizatia face fata  problemelor sale.In esenta, rezolvarea problemelor solicita diagnostic, elaborarea planurilor de actiune, implementarea si evaluarea actiunilor planificate. /iecare din acesti pasi solicita un mod specific de a intelege organizatia, din care decurge o metodologie a conducerii organizationale.Criteriile sanatatii organizationale devin ecivalente cu indicatorii de adaptabilitate. *rioritare in acest sens, sunt “stapanirea activa a mediului” constituirea 2identitatii de sine” a conducatorului, intelegerea corecta a tuturor conexiunilor dintre conducator - conducere - organizatia condusa. a) anagementul modern realizeaza o descidere tot mai pronuntata spre terapia divergentelor si a conflictelor, spre preintampinarea si contracararea acestora ca surse de inadaptabilitate, de rezistenta la scimbare. +oul concept al sanatatii organizationale include si dezvolta tenicile de conducere in conditiile de incertitudine si risc, acestea fiind valori functionale inevitabile  proceselor de scimbare. b) Integrat in fluxul rigorilor privind scimbarea si adaptabilitatea, conducatorul isi remodeleaza matricea constitutiva si formativa. odelul prestatiei sale  profesionale tinde tot mai mult spre modelul cercetatorului. Conducatorul devine un analist.
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks