Curentii Marini

Description
Curentii marini

Please download to get full document.

View again

of 5
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 5

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  Cel mai mare curent marin de pe Pamant Gulf Stream (Golfstrom = Curentul Golfului) , situat în Atlanticul de Nord. Este un curent cald. Se formeaza prin reunirea, în dreptul Capului Hatteras (S.U.A.), a Curentului Floridei, format în Golful Mexic, si a Curentului Antilelor care scalda Antilele Mici (Marea Caraibilor). Aici are cea mai mare latime (cca 500 km; în rest  între 75 si 250 km), adîncime (peste 3 000 m) si viteza (45 - 60 km/h). Se diferentiaza de masa oceanica atlantica atît prin temperatura mai ridicata (cu 6 - 7°C) cît si prin culoare (albastra, spre deosebire de cea verde a contracurentului de pe tarmul nordamerican). Curge în deriva spre NE si, a ajungând în dreptul arhipelagul insulelor  Azore, se împarte în doua remuri. Cea mai mica se îndreapta spre continentul african si în dreptul ecuatorului se uneste cu Curentul Ecuatorial de Nord. Ramura principala îsi continua deriva spre NE fiind cunoscuta si sub numele de Curentul Nord- Altantic; atinge Marea Mînecii (La Manche, English Channel), tarmurile vestice ale archipelagului britanic si ale Norvegiei si, ajungînd în Oc. Înghetat, se scufunda în apele polare mai sarace în saruri. Gulf Stream transporta un volum de apa de 100 de ori mai mare decât debitul tuturor rîurilor de pe glob luat la un loc. G.S. joaca un rol considerabil în hidrologia Atlanticului de Nord, transportând spre marile latitudini o masa  însemnata de ape relativ calde. Joaca un rol esential în climatul vestului Europei, care este mult mai dulce decât cel din America de Nord sau alte regiuni ale globului situate la aceleasi latitudini : temperaturile medii anuale de pe coasta de V a Europei sînt cu aproape 10°C mai ridicate decât cele de pe tarmul de E al Americii de Nord; vînturile dominante din V duc apoi aceste mase de aer cald spre interiorul continentului. Datorita lui, apa porturilor scandinave ramâne neînghetata iarna pîna departe spre Capul Nord. G.S. determina localizarea în largul insulei Terra Nova (Newfoundland) a uneia din principalele zone de pescuit din lume : contactul apelor sale calde cu cele reci ale Curentului Labradorului provoaca moartea planctonului si abundenta hranei astfel oferita atrage mari bancuri de pesti. Totodata G.S. este un urias pertator de energie motrice; exista deja proiecte de punere în valoare a acestei energii. Existenta G.S. se datoreste sistemului de vînturi regulate, din zona entertropicala a Oc. Atlantic, care prin presiunea pe care o exercita asupra suprafetei oceanului genereaza circulatia oceanica. G.S. a fost semnalat înca din 1513 de catre navigatorul spaniol Juan Ponce de León. A retinut apoi atentia marelui fizician american Benjamin Franklin, care a realizat în 1770 prima harta a traseului pe care îl parcurge. Cercetari sistematice au loc însa abia începând cu ultimii ani ai secolului trecut.   CURENTII MARINI Curenți marini ( 1911)     Sistemul curenților marini la nivel planetar    Curentul marin   este o masă de apă în mișcare, într  - o anumită direcție, la suprafața mărilor și oceanelor, sau pe verticală, cauzată de vânturi, maree, diferența de densitate și de presiune atmosferică.   Cauze Curenții marini sunt rezultatul unor factori complecși, în general un rol important îl joacă diferența de temperatură sau gradului de salinitate a apei mărilor, ca și difuziunea moleculară, care atrage după sine o diferență de densitate a apei.    Această circulație a apei marine determină și influențarea climei globului terestru.   Direcția și intensitatea curentului marin mai poate fi influențat de anotimpuri, prin schimbarea intensității radiației solare.      Cauze mai importante a formării curenților sunt:  1. Vântul  curentul de aer antrenează stratul de apă de suprafață  (Spirala-Ekman) un efect asemănător cu scoaterea dopului unei sticle  2. Efectul solar   de încălzirea apei  3. Efectul de răcire a apei  4. Influența topografică a  reliefului  submarin, configurația bazinelor oceanice, sau morfologia reliefului submarin Ca urmare acestor factori apa cu o densitate mai mare va coborî, la aceasta se adaugă   efectul Coriolis , al vântului prin efecte de rotație și de frecare și unul din factorii cei mai importanți fiind diferența de temperatură și salinitate a apei marine.   Clasificarea curenți lor [   După durată   Curenții marini de suprafață se împart în:      Curenți marini - 2004    a) curenți permanenți  , care- și mențin tot timpul direcția și viteza, formând așa -numita   „circulație oceanică generală      b) curenți periodici   sau  curenți de maree , produși de maree și care își schimbă periodic   direcția și      c) curenți sezonieri  , care iau naștere în urma acțiunii unor vânturi sezoniere.   Direcția curenților se exprimă în grade sau în carturi, indicându -se totdeauna sensul lor de deplasare și viteza (exprimată în noduri și zecimi de noduri).   Când lățimea curentului este mare și antrenează o masă de apă puțin adâncă, deplasându -se cu viteză mică, atunci curentul respectiv este numit „derivă . Această formă de curenți apare pe porțiunile finale ale curenților marini.   După formare și cauze   1. curenți provocați de  maree  (flux și reflux)  2. curenți provocați de valuri  1. curenți de derivă litorală , determinați de valurile cu direcție oblică față de țărm   și care merg paralel cu acesta;  2. curenți de întoarcere pe la fund  3. curenți de întoarcere pe la suprafață . 3. curenți provocați de forța de   gravitație     4. curenți provocați de frecarea straturilor de   apă   de la suprafață de  aer     1. forța de frecare   (mai determină scăderea vitezei o dată cu adâncimea),  5. curenți provocați de  vânt  Spirala Ekman  6. mișcarea de rotație a Pământului prin   Efectul Coriolis  7. Curenții de descărcare   sunt activi în unele strâmtori, fiind determinați de diferența de   nivel dintre două bazine. Ex. între   Marea Baltică   și  Marea Nordului, între Marea Neagră   și  Marea Egee.    8. Curenții de  turbiditate   sunt specifici părții inferioare domeniului litoral și mai ales   domeniului submarin propriu- zis. Reprezintă deplasări rapide de apă, încărcată cu multe sedimente, provocate de cutremure, de supraîncărcarea pantelor cu aluviuni fluviatile.(asa e ;) După temperatură și salinitate   1. curenți calzi  2. curenți reci  3. curenți calzi cu salinitate ridicată    4. curenți reci cu salinitate ridicată   După poziție   1. curenți de suprafață  2. curenți de adâncime  3. curenți de coastă  4. curenți pe fundul mării    Această delimitare nu se poate face în mod absolut fiind forme de trecere de la o categorie la alta. Importanta curenților litorali pentru morfologie este redusă numai la fâșiile unde traseele se apropie de linia țărmului. Aici acționează cu precădere curenți cu caracter local.   Curenți marini   Nume Ocean (Mare) Temperatura Curentul ecuatorial de nord in Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific  și in Oceanul Indian  cald Curentul Caribic Atlantic (Marea Caraibilor, Golful Mexic) cald Curentul Floridei Atlantic (Golful Mexic, Str. Florida) cald Curentul Antilelor  Atlantic (Antile, Mara Sargaselor) cald Golfstrom (Curentul Golfului)    Atlantic (Coasta americană, Atlanticul de Nord) cald Curentul Atlanticului de Nord Atlantic cald ( Curentul Groenlandei și Labradorului )  Atlantic (partea europeană a Mării Nordului, coasta Labradorului, Bazinul Terra Nova) rece Curentul Irming  (O ramură  din   Curentul Golfului)  Atlantic (partea europeană a Mării Nordului)  cald Curentul Norvegiei  (O ramură din Curentul Golfului)  Atlantic (partea europeană a Mării Nordului)  cald Curentul Azorelor   și  Curentul Portugaliei     Atlantic (Pragul Azorelor, coasta portugheză)  cald Curentul Canarelor   Atlantic (coasta de vest europeană și africană)  rece Curentul de coastă chinez  Pacific (Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud) cald Kuroshio sau Kuroshivo  Pacific (Pacificul de vest, Marea Japoniei) cald Curentul Pacificului de Nord Pacific cald Curentul Californiei Pacific (coasta americană)  rece Curentul ecuatorial de Sud   in Atlantic, Pacific și Oceanul  Indian cald Curentul Braziliei    Atlantic (coasta de vest braziliană)  cald Curentul Somaliei Oceanul Indian (c oasta de nord africană)  cald Curentul Mozambicului   Oceanul Indian (Str. Mozambicului) cald Curentul Agulha   Oceanul Indian (coasta sud estică africană)  cald Curentul Austral de est Pacific (Marea Tasmaniei) cald Anticurentul Ecuatorial   in Pacific și Oceanul Indian  cald Curentul Guineii Atlantic (Golful Guineii) cald
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks