Alchimia_spirituala

Description
Alchimia_spirituala

Please download to get full document.

View again

of 33
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 0 | Pages: 33

Extension: DOC | Download: 0

Share
Transcript
   OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV   ALCHIMIA sau CĂUTAREA PERFECŢIUNII   colecţia IZVOR Nr. 221 Cap I ALCHIMIA SPIRITUALĂ Se întâmplă câteodată să vină la mine cineva pentru a mi se plâne că nu reu!e!te să scape de unviciu care îl c inuie. Săracul de el# a încercat de sute de ori dar nici o dată nu a reu!it. $tunci îi spun% &'i (ine# dar asta e minunat# este de)a dreptul *ormida(il+ $sta dovede!te pur !i simplu cât sunteţi de puternic+, -ă prive!te uluit !i se întrea(ă dacă nu cumva îmi (at oc de el. $tunci îi spun% Nu# deloc# nurâd de dumneata# dar pur !i simplu dumneata nu)ţi dai seama de propria *orţă. ) /ar care *orţă0 'u nureu!esc niciodată# sunt mereu victimă !i asta este o dovadă că sunt sla(. ) a nu# nu ânde!ti corect. Săanaliăm cum s)au petrecut lucrurile !i ai să înţelei că nu lumesc deloc. Cine a *ormat viciul acesta0.../umneata. 3a început el n)a *ost mai mare ca un (ulăre de ăpadă pe care)l puteai ţine în palmă. /ar  ucându)te mereu cu el# adăuându)i puţină ăpadă# distrându)te să)l rostoole!ti# să)l împini# a totcrescut până a auns cât un munte care acum nu te mai lasă să treci mai departe. 3a început !i viciul de carete plâni nu a *ost decât un mic ând# dar l)ai întreţinut# l)ai alimentat# l)ai &rostoolit, !i acum te simţistrivit de el. 'i (ine# eu mă minune de *orţa dumitale# dumneata ţi)ai construit acest viciu# e!ti tatăl lui#este *iul dumitale !i este atât de dravăn că nu mai reu!e!ti să)l pui la pământ. /e ce nu te (ucuri0 ) 4ăi#cum să mă (ucur0 ) $i citit cartea lui 5ool# &6aras ul(a,0 ) Nu. ) 'i (ine# ţi)o povestesc eu. ineînţeles# povestea este mult mai lună.6aras ul(a era un caac (ătrân care î!i trimisese cei doi *ii să studiee la seminarul din 7iev# undeau rămas trei ani. 3a reîntoarcere# erau doi *lăcăi voinici. 8ericit că)i revede# î!i mani*estă draostea părintească# în lumă# 9caacii se pare că au un *el al lor# *oarte special# de a)!i mani*esta draostea+: le)adat un (rânci. /ar (ăieţii n)au luat)o ca pe o lumă# au ripostat !i l)au pus pe tatăl lor la pământ. Când s)aridicat# puţin cam !i*onat# 6aras ul(a nu a *ost câtu!i de puţin supărat# din contră# a *ost mândru că a *ostîn stare să *acă doi *ii atât de draveni. &;i atunci# de ce nu e!ti !i dumneata la *el de mândru ca !i 6aras ul(a când vei că *iul dumitalete)a pus la pământ0 /umneata e!ti tatăl# dumneata l)ai rănit# l)ai întărit prin ândurile dumitale# prindorinţele dumitale% deci e!ti *oarte puternic. /ar# dacă vrei# iată cum îl poţi învine. Cum procedeaă untată care vrea să)!i cuminţească *iul care *ace ne(unii. Nu)i mai dă (ani# !i *iul# lipsit de miloace este nevoitsă re*lectee !i să)!i sc im(e comportamentul. $tunci# dumneata de ce să îţi mai întreţii *iul0 Ca să)ţi ţină piept0 <aide# strâne)i puţin !uru(ul+ /in moment ce dumneata l)ai adus la viaţă# !tii că ai putere asupralui. $lt*el toată viaţa te vei lupta cu el sau vei su*eri# *ără ca să ăse!ti niciodată milocul potrivit de a ie!idin di*icultate,./in păcate# sunt prea puţini aceia care aun să privească lucrurile ast*el. Se luptă cu disperare cuanumite tendinţe neative care se mani*estă în ei *ără să)!i dea seama că pentru a aune acolo# au *ost*oarte puternici. Cu cât du!manul din voi este mai puternic# cu atât aceasta dovede!te că *orţa voastră estemai mare. /a# acesta este modul în care tre(uie să ândiţi. O(servaţi numai cât sunteţi de crispaţi când luptaţi cu voi în!ivă !i câte reutăţi întâmpinaţi= se dă o (ătălie roavă în voi !i această (ătălie vă umple de contradicţii. /e o(icei consideraţi că tot ceea ce estein*erior în voi vă este du!man !i vreţi să)l ucideţi= dar acest du!man este *oarte puternic# căci îl căliţi desute de ani în lupta pe care o purtaţi contra lui !i cu *iecare i el devine tot mai ameninţător. 'ste adevăratcă avem du!mani care trăiesc în noi# dar dacă ei ne sunt du!mani# este vina noastră care nu suntemalc imi!ti destul de pricepuţi pentru a trans*orma totul. Ce spune $postolul 4avel 0 &-i s)a în*ipt o ţeapă în carne. /e trei ori l)am ruat pe -ântuitor sămi)o îndepărtee !i 'l mi)a spus% &Iertarea mea să)ţi *ie de auns# căci puterea mea se împline!te înslă(iciune,. Cel care simte o slă(iciune în trupul# inima sau mintea sa# se crede sărăcit# dar se în!ală# căciaceastă slă(iciune din el poate *i ivor de (oăţii. /acă toate dorinţele i)ar *i satis*ăcute# ar rămâne pe loc.4entru ca să proresee# el tre(uie să se simtă îm(oldit# înţepat# !i tocmai această imper*ecţiune# aceastăţeapă în*iptă în carnea lui este cea care îl o(liă să lucree în adâncime# să se apropie de Ceruri# de/omnul. Cerul lasă să avem anumite slăbiiuni t!mai a ele să ne m#in$ă s#re muna s#irituală%ăi eea e este n a#aren&ă ! slăbiiune% este n realitate ! '!r&ă . 1  6re(uie să punem la muncă slă(iciunile noastre# pentru ca ele să ne *ie utile. Vă miraţi !i spuneţi%&/ar (ine# slă(iciunile tre(uie să le dăm la *und# să le ani ilăm+,. >ncercaţi !i veţi vedea dacă vă va *i u!or%voi veţi *i cei învin!i. Pr!blema se #une la 'el u !rie (e'et sau viiu% in(i'erent (aă este v!rba (elă!mie% sen)ualitate% vi!len&ă% #!'te nemăsurate sau vanitate% trebuie să *ti&i um să le m!bili)a&i#entru a ele să lure)e alături (e v!i n (ire&ia #e are a&i ales+!,  /acă vreţi să lucraţi sinuri# nu veţireu!i. /acă vă veţi oni toţi du!manii# tot ceea ce vă reistă# cine va mai lucra pentru voi# cine o să vă maiservească0 '?istă animale săl(atice pe care# cu ră(dare# oamenii le)au domesticit !i pe care acum le ţin lânăcasă. Calul era săl(atic# câinele era asemenea lupului !i dacă omul a *ost în stare să le domesticească#aceasta s)a datorat *aptului că a !tiut să cultive în el anumite calităţi. Cu siuranţă că ar putea îm(lâni !i*iare săl(atice# dar pentru aceasta omul ar tre(ui să)!i devolte alte calităţi. $!a că *iţi *ericiţi% sunteţi cu toţii *oarte (oaţi din moment ce aveţi cu toţii slă(iciuni+ /ar estea(solut necesar să !tiţi să le utiliaţi !i să le puneţi la lucru. 'u v)am dat e?emplul cu animalele# dar e?istă!i alte *orţe ale naturii ca *ulerul# electricitatea# *ocul# torentele... $cum că !tie cum să le stăpânească !i săse *olosească de ele# omul se îm(oăţe!te. ;i cu toate acestea# la început ele i)au *ost toate *orţe ostile.Oamenilor li se pare *oarte normal să se *olosească de *orţele naturii# dar dacă le spui să utiliee vântul#*urtunile# cascadele# *ulerele din interiorul lor# se miră. ;i# cu toate acestea# nimic nu este mai normal !iatunci când veţi cuno!te reulile alc imiei spirituale# veţi !ti cum să trans*ormaţi !i să utiliaţi c iar !iotrăvurile care sunt în voi. /a# pentru că ura# *uria# eloia !i altele... sunt otrăvuri= dar în >nvăţământul8raternităţii @niversale veţi a*la cum să le *olosiţi !i vi se va spune c iar cum să vă serviţi de toate *orţeleneative din voi# din care aveţi din plin. /eci# (ucuraţi)vă căci aveţi în *aţă o perspectivă (ună./e acum înainte# în mintea voastră# totul tre(uie să se sc im(e. ineînţeles că nu tre(uie să văaruncaţi imediat asupra răului !i să începeţi să mâncaţi din el cu polonicul. >n *iecare *ăptură# c iar !i în ceamai (ună# sunt întotdeauna ascunse tendinţe in*ernale care vin dintr)un trecut *oarte îndepărtat. Nu se pune pro(lema de a le scoate pe toate deodată# su( prete?tul de a le utilia. Trebuie să 'ae&i mai nt-i ! #un&ie% să #relua&i (!ar -&iva at!mi% -&iva eletr!ni #e are să  i (i$era&i bine,  Nu este caul să vă (ăaţi în âlceavă cu In*ernul căci el este cel care va ie!i învinător.6re(uie să !tiţi cum să procedaţi. Trebuie să !ntinua&i să lura&i u '!r&ele su#eri!are #rin ru$ăiuni% arm!nie% (ra$!ste *i%(in -n( n -n(% atuni -n( (in a(-nul v!stru iese eva are s!ate $.earele% (in&ii% un$.iile#entru a vă #r!v!a la vre! nesăbuin&ă% atuni a#tura&i+l% lua&i+l n stu(iu n lab!rat!rul v!stru *i'ae&i+l să+*i serete !trăvurile #entru a v!i să le #ute&i utili)a/ ve&i !bserva atuni ă răul a(uet!mai ael element (e are ave&i nev!ie #entru a !b&ine (e#linătatea . /ar# vă repet# *iţi *oarte atenţi!i după cele ce v)am spus# nu *iţi nesocotiţi !i nu vă co(orâţi să vă măsuraţi cu răul. Nu spuneţi% &$ a+ $mînţeles acum# las că)i arăt eu lui+, căci s)ar putea să nu mai urcaţi. @nora li s)a întâmplat. S)au creut *oarte puternici# în timp ce de *apt nu erau su*icient de ancoraţi în (ine# în lumină# !i acum# (ieţii de ei# în ce alsunt+ 6oate *orţele neative sunt călare pe ei# pe cale de a)i distrue+Se spune în 6almud# că la s*âr!itul timpurilor# cei /repţi# adică Iniţiaţii# se vor ospăta din carnea3eviatanului# acest monstru care trăie!te pe *undul oceanelor. /a# va *i s*ârtecat# sărat... !i păstrat# pro(a(ilîn conelatoare. $poi# la momentul potrivit# toţi cei /repţi se vor ospăta cu (ucăţi din carnea lui. Ce perspectivă îm(ucurătoare+ /acă ar tre(ui să înţeleem aceasta literal# cred că o mulţime de cre!tini# de esteţi# ar *i pe dreptcuvânt deustaţi. /ar tre(uie să interpretăm !i iată interpretarea. Leviatanul este ! entitate !letivăare re#re)intă l!uit!rii #lanului astral 0simb!li)at #rin !ean1 *i (aă aest m!nstru va !nstitui  ntr+! )i !s#ă&ul el!r 2re#&i% aeasta nsemnea)ă ă el e *tie să+*i stă#-neasă *i să+*i utili)e)e#!'tele *i #asiunile (in #lanul astral% #!ate $ăsi n ele un i)v!r (e b!$ă&ii *i (e bineuv-ntări,  Capitolul II AR3ORELE UMAN $vem unele orane ale căror *uncţii nu vi se par nici spirituale# nici estetice# nici prea curate !i caretotu!i sunt deose(it de necesare# căci *iecare celulă# *iecare oran al nostru este leat de alte celule !i dealte orane în acela!i *el în care rădăcinile unui copac sunt în leătură cu ramurile# *runele# *lorile !i*ructele. ;i dacă omul taie aceste rădăcini# adică suprimă oranele care sunt *undamentul e?istenţei sale#decur de aici consecinţe teri(ile. 'ste drept că aceste orane pot provoca câteodată evenimentedramatice# dar noi tre(uie să le lăsăm să trăiască încercând să e?traem din ele *orţe pe care apoi să letrans*ormăm. 2   Ni se întâmplă să ne mirăm citind (iora*iile unor oameni cele(ri ) (ăr(aţi sau *emei ) !i constatândcă mulţi dintre ei aveau comportamente anormale# tendinţe monstruoase sau c iar criminale. Necunoscândstructura omului# nu putem înţelee cum de era posi(il a!a ceva. >n realitate este *oarte simplu% din cauatendinţelor lor in*erioare cu care tre(uiau în mod continuu să lupte pentru a le domina# ace!ti oamenireu!eau# con!tient sau incon!tient# să realiee re*e în pro*unimile *iinţei lor. Cu cât pasiunile lor 9rădăcinile lor: erau mai puternice !i mai în*ocate# cu atât dădeau *ructe mai ustoase# opere remarca(ile.>n timp ce mulţi alţii# care nu aveau nici unul din acele de*ecte# au rămas sterili# n)au dat nimic omenirii !iau trăit o viaţă cu totul neînsemnată !i mediocră.4rin aceasta nu vreau să le ăsesc o scuă sau să spun că tre(uie să ne cultivăm tendinţele neative#nu# dar tre(uie să înţeleem această su(limă *iloso*ie care ne învaţă cum să utiliăm *orţele răului pentru a produce creaţii măreţe.Cu cât trunc iul !i ramurile se ridică mai mult spre cer# cu atât rădăcinile se în*undă mai adânc în pământ. Cel care nu înţelee aceasta se sperie văând cât se întinde răul. Nu tre(uie să ne *ie *rică% totul înnatură este construit după lei *oarte înţelepte. /acă nu avem rădăcini adânc în*ipte# nu vom putea *icapa(ili să e?traem din sol elementele rănitoare de care avem nevoie !i nici să reistăm la intemperiilevieţii. Să analiăm acum mai pro*und această analoie între om !i ar(ore. Rădăcinile corespund stomacului!i se?ului. /a# omul este înrădăcinat în pământ datorită stomacului care îi permite să se rănească !i se?uluicare îi permite să se înmulţească. 6runc iul sunt plămânii !i inima# adică sistemul respirator !i cel circulator cu curenţii arteriali !i veno!i. >n trunc i curentul descendent transportă seva preparată care răne!tecopacul# în timp ce curentul ascendent transportă seva (rută în *rune unde este trans*ormată. 3a *el se petrec lucrurile !i în noi cu circulaţia sanuină= sistemul arterial poartă sânele curat# iar sistemul venos pecel viciat. Cele două curente lucreaă împreună pentru conservarea ar(orelui uman. 8runele# *lorile !i *ructele corespund capului. 6oate ândurile sunt *ructele omului# căci el*ructi*ică prin cap. /ar trunc iul 9cu ramurile: la *el ca !i *runele# *lorile !i *ructele sunt leate între ele.Să vedem acum ce analoii putem sta(ili între copac !i di*eritele noastre corpuri. Rădăcinilecorespund corpului *iic# trunc iul corpului astral# !i ramurile corpului mental. $ceste trei corpuri% *iic#astral !i mental *ormeaă natura noastră in*erioară ) personalitatea. $ceste trei corpuri sunt cele care ne permit să acţionăm# să simţim !i să ândim# dar în reiunile in*erioare. $poi# vedem că corpul caualcorespunde *runelor# corpul (udd ic *lorilor !i corpul atmic *ructelor. 'le *ormeaă trinitatea superioară )individualitatea= !i datorită lor omul poate ândi# simţi !i acţiona în reiunile superioare./e e?emplu# stomacul este o uină în care se trans*ormă materia (rută= acolo se ăsesc rădăcinile*iinţei noastre *iice. -ateria primă pe care am dat)o stomacului este apoi succesiv prelucrată în plămâni# îninimă# în creier= ea devine ânduri# sentimente# iar acestea# la rândul lor# co(oară în oranism pentru a rănicelulele cu eneria lor su(tilă.  N$6@RA S@4'RIO$RA C!r# atmi 0A&iuni su#eri!are1,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,4ruteC!r# bu((.i 0Sentimente su#eri!are1,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,4l!riC!r# au)al 05-n(uri su#eri!are1,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,4run)e +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++C!r# mental 05-n(uri1,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,RamuriC!r# astral 0Sentimente1,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,Trun.iC!r# 'i)i 0A&iuni1,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,Ră(ăini   N$6@RA IN8'RIO$RA$cesta este modul în care se *ac sc im(urile permanente între *iinţa noastră *iică !i *iinţa noastră psi ică dar !i între 'ul in*erior !i Sinele superior. 8ără aceste sc im(uri# în lipsa acestei circulaţii de enerii#am muri.>n mod sim(olic# omul repreintă deci un ar(ore cu rădăcini# trunc i# ramuri# *rune# *lori !i *ructe./ar# dacă este evident că toate *iinţele posedă rădăcini# trunc i !i ramuri# maoritatea sunt copaci *ără*ructe# *ără *lori !i c iar *ără *rune. ineînţeles că *iecare *iinţă poate *ace ca în ea să în*lorească *lori=numai că# pentru aceasta ea tre(uie să creee# să deţină *oarte multe cuno!tinţe !i să sacri*ice timp pentruca aceste *lori să aună să se desc idă# să e? ale par*umuri !i să *ormee *ructe. B  8ructele sunt operele di*eritelor virtuţi. >n *rune# *lori !i *ructe putem vedea draostea#înţelepciunea !i adevărul. 8runele repreintă înţelepciunea# *lorile draostea !i *ructele adevărul. Cel acărui con!tiinţă a co(orât prea adânc în materie nu mai cunoa!te nici lumină# nici căldură# nici viaţă. 'l sea*lă în partea rosieră a ar(orelui# în cele trei corpuri% *iic# astral# mental. /ar mi!carea# căldura# lumina semani*estă numai în *rune# în *lori !i în *ructe. Cel ce caută înţelepciunea# draostea# adevărul# trăie!te în*rune# în *lori !i în *ructe% în cele trei corpuri superioare. Corp atmic 9$devăr:....................................... ..................................................8ructe 9Viaţa:Corp (udd ic 9/raoste:.................................... ..................................................8lori 9Căldura: Corp caual 9>nţelepciune:............................... ..................................................8rune 93umina: Corp mental ..................................................... ...................................................RamuriCorp astral ..................................................... ...................................................6runc iCorp *iic ..................................................... ...................................................Rădăcini Rădăcinile sunt deci cele care preătesc rana pentru *ructele care se coc în vâr*ul *iinţei# ele suntleate de *ructe= ele sunt punctul de plecare# iar *ructele sunt punctul de sosire. Când *ructele s)au pâruit#lucrul rădăcinilor înceteaă. 8ructele# cu sâm(urele sau seminţele lor constituie viitoarele rădăcini ale unuinou ar(ore= în ele începe să încolţească tulpina. 8aptul că unele plante au *ructele direct în rădăcini9tu(erculi: indică tocmai e?istenţa leăturii dintre rădăcini !i *ructe. Plantele u tuberuli sunt ele aren+au *tiut să se (e)v!lte n lumea s#irituală6 ele au rămas sub #ăm-nt,,,  Vedeţi că e?istă de asemeneacâte o leătură între trunc i !i *lori# între ramuri !i *rune. $cela!i lucru se întâmplă !i la om unde !r#ul'i)i este le$at (e s#irit # inima (e su'let !i inteletul in'eri!r (e !r#ul au)al  sau de intelienţasuperioară. /e aceea e?istă sc im(uri !i o strânsă leătură între (rute !i -ari mae!tri# între oamenio(i!nuiţi !i s*inţi# între oameni cu talent !i enii.Spirit....................................................8ructe.......................................-ari mae!trii# IniţiaţiSu*let....................................................8lori.........................................S*inţiIntelienţă............................................8rune......................................5eniiIntelect.................................................Ramuri !i muuri.....................Oameni cu talentInimă....................................................6runc i....................................Oameni o(i!nuiţiCorp *iic.............................................Rădăcini....................................rute ;i acum# ia să privim% *runele sunt cele care trans*ormă seva (rută în sevă preparată= tot a!aalc imi!tii trans*ormau# cu autorul pietrei *iloo*ale# toate metalele în aur. /a# dar un alc imist tre(uie să*ie superior unui (un c imist. C imistul nu este o(liat să introducă în e?perienţele sale alte elemente decâtcele materiale# în timp ce alc imistul este+ Iată de ce unii alc imi!ti# cu toate că preăteau totul cu mială#cunoscând la per*ecţie *ormula pietrei *iloo*ale# nu reu!eau să o(ţină reultate. 'i nu erau nici (uni# niciadevăraţi alc imi!ti. @n alc imist adevărat !tie că# în a*ara elementelor c imice pe care le)a preparatrespectând *ormula e?actă# tre(uie ca din el să mai emane o *orţă care să declan!ee procesul speci*ic. /in punct de vedere intelectual# multe persoane sunt în posesia unor secrete# dar ele nu pot o(ţine reultatecăci nu posedă puterea !i virtuţile necesare. 8a(ricarea pietrei *iloo*ale nu este atât un proces *iic cât esteun proces psi ic !i spiritual. Cel care dore!te să o(ţină piatra *iloo*ală tre(uie să apro*undee virtuţile !i săle realiee în el însu!i= doar în aceste condiţii materia îl va asculta. Capitolul III CARACTER 7I TEMPERAMENT /espre orice *iinţă vie# animal# insectă sau om se spune în eneral că î!i are caracterul propriu# sau pentru a utilia un termen mai lar# caracteristici proprii. >n lim(aul curent# termenii de &temperament, sau&caracter, se utilieaă nedi*erenţiat !i cu toate acestea în realitate ele desemneaă lucruri di*erite. 
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks