L E G E C A D R U. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - PDF

Description
L E G E C A D R U privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice Parlamentul României adoptă prezenta lege. Titlul I Reglementări comune CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.1. (1)

Please download to get full document.

View again

of 22
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

News & Politics

Publish on:

Views: 20 | Pages: 22

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
L E G E C A D R U privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice Parlamentul României adoptă prezenta lege. Titlul I Reglementări comune CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.1. (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică: a) personalului incadrat in instituţii publice - respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Autoritatea judecătorească, Guvern, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora - finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale; b) personalul incadrat in instituţii publice finantate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale; c) personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii. (2) Intră în categoria personalului bugetar, personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcţii de demnitate publică şi asimilat acestuia, precum şi personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcţionarii publici. Art.2. - Sistemul unitar de salarizare a personalului plătit din fonduri publice are la bază următoarele principii: a) legea reglementeaza salarizarea tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice, aşa cum sunt definite în Legea privind finanţele publice, având un caracter unitar; b) raportul între salariul de bază minim brut şi valoarea indemnizaţiei maxime pentru personalul plătit din fonduri publice va fi de 1 la 15; c) armonizarea sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice s-a realizat ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii; d) salariul de bază devine principalul element al câştigului salarial şi se realizeaza prin includerea în salariul de bază a unor sporuri care au un caracter general; e) ierarhia salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, s-a realizat în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, avand la baza urmatoarele criterii: - nivelul studiilor şi competenţe; - importanţa socială a muncii; - complexitatea şi diversitatea activităţilor; - responsabilitatea şi impactul deciziilor; - expunere la factori de risc; - incompatibilităţi şi conflicte de interese; - dificultatea activităţilor specifice; - sfera de relaţii - interacţiunea cu factorii externi; - condiţii de acceptare pe post. f) trecerea de la vechiul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare, se face astfel incat nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a castigului salarial brut avut; g) supremaţia legii în sensul că nici un alt act juridic privind salarizarea personalului bugetar nu poate deroga de la prevederile prezentei legi; h) competitivitate în raport cu piaţa muncii în vederea atragerii de personal competent şi menţinerii personalului bugetar performant; 2 i) transparenţa mecanismul de stabilire a salariului de baza şi a celorlalte drepturi salariale să fie transparent şi uşor de înţeles; j) echitate sistemul trebuie să asigure oportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală; k) compatibilitate cu principiile descentralizării prevăzute în legislaţia în vigoare; l) salariile de bază se diferenţiază şi în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central, teritorial, respectiv la nivel local; m) sustenabilitate financiară - costurile salariale trebuie să se încadreze în bugetele alocate, iar creşterile salariale se vor realiza in concordanta cu evolutia indicatorilor macroeconomici şi a indicatorilor sociali. Art.3. (1) În limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite repartizează pentru personalul bugetar din aparatul propriu şi din unităţile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale, în vederea realizării sarcinilor programate. (2) Gestiunea sistemului de salarizare a personalului bugetar se asigură de fiecare ordonator principal de credite cu încadrarea în resursele financiare alocate anual şi în numărul de posturi stabilit prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale sau prin reglementari specifice domeniului. Art.4. Monitorizarea şi controlul aplicării prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar se realizează de către Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Finanţelor Publice si Agentia Nationala a Functionarilor Publici, potrivit atribuţiilor din domeniul de activitate al acestor instituţii, precum şi de ordonatorul principal de credite. CAPITOLUL II Reglementări comune cu privire la elementele sistemului de salarizare Art.5. - Sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului bugetar în raport cu munca depusă, cu responsabilitatea, experienta si competenta profesionala, cu cantitatea şi calitatea acesteia, 3 cu importanţa socială a muncii, cu condiţiile concrete în care aceasta se desfăşoară, precum şi cu rezultatele obţinute. Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi. Secţiunea 1 Salarii de bază Art.6. - (1) Salariile de bază se diferenţiază pe funcţii în raport cu nivelul pregătirii profesionale, experienţa şi răspunderea în muncă, precum şi cu nivelul de complexitate al activităţii, specifice fiecărui post. (2) În cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se diferenţiază, pentru personalul bugetar, pe grade pentru studii superioare şi pe trepte profesionale pentru studii medii, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu experienţa acesteia în muncă. De regulă se utilizează 2-3 grade şi respectiv 2-3 trepte profesionale. (3) În cadrul fiecărui grad sau treaptă profesională, diferenţierea salariilor de bază se face pe un număr de 5 gradaţii, corespunzatoare celor 5 transe de vechime in munca, cu exceptia functiilor publice unde se utilizeaza 3 grade profesionale si 3 trepte de salarizare. (4) Salariile de bază, soldele pentru personalul militar, respectiv indemnizatiile persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, se determina prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare prevazuti pentru fiecare functie cu valoarea coeficientului 1, rotunjindu-se din leu in leu, in favoarea salariatului. Art.7. (1) Diferenţierea salariilor de bază, respectiv a indemnizatiilor pentru functiile de demnitate publica si a soldelor pentru personalul militar, se realizează prin utilizarea unor coeficienti de ierarhizare, cuprinsi in intervalul 1,00 pentru muncitorul necalificat si 15,00 pentru functiile cu cea mai inalta responsabilitate, utilizate in cele trei autoritati, Autoritatea legislativa, Autoritatea executiva, Autoritatea judecatoreasca si respectiv la Curtea Constitutionala. (2) Cele 5 gradatii prevazute pentru fiecare grad sau treapta profesionala sunt diferentiate din 5% in 5%. Art.8. - (1) Pentru personalul bugetar care ocupă o funcţie de conducere, diferentierea salariilor de bază se face potrivit alin. (1) al articolului 7, utilizandu-se doua niveluri de salarizare corespunzatoare celor doua grade, respectiv trepte în cazul funcţionarilor publici, care contin şi sporul de vechime. 4 (2) Nivelul de salarizare corespunzator gradului, respectiv celor două trepte în cazul funcţionarilor publici, se stabileste de ordonatorul principal de credite in functie de criteriile prevazute la art. 2, lit. e) si in raport cu structura personalului din subordine. Art.9. (1) Transele de vechime in munca in functie de care se acorda cele 5 gradatii sunt urmatoarele: - între 3 şi 5 ani - de la 5 la 10 ani - de la 10 la 15 ani - de la 15 la 20 ani - peste 20 ani (2) Gradatia corespunzătoare transei de vechime în muncă se plăteşte cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa respectivă. (3) Pentru acordarea gradatiei corespunzatoare transei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral şi perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare. (4) Pensionarii pentru limită de vârstă care se angajează pe baza unui contract individual de muncă în sectorul bugetar, potrivit legii, beneficiază de cele 5 gradatii, corespunzător vechimii în muncă dobândita în întreaga activitate. Art Persoanele angajate în sectorul bugetar care s-au aflat în concediu plătit pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 7 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi cele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate din alte cauze, potrivit legii, şi care nu au prestat activitate, la reluarea activitatii salariul de baza se stabileste la gradatia corespunzatoare transei de vechime in munca a gradului sau treptei profesionale avute anterior. Secţiunea a 2-a Sporuri Art Personalul bugetar care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. Art În unităţile sanitare, de asistenta sociala si de asistenta medico-sociala, unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului pentru munca 5 prestată în timpul nopţii, prevăzut la art. 11, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture. Art (1) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, se compenseaza cu timp liber corespunzător, la cererea persoanei. (2) In cazul in care compensarea cu timp liber corespunzator nu a fost posibila in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plati in luna urmatoare, cu un spor aplicat la salariul de bază, după cum urmează: a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru; b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare şi pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează. (3) Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute la alin.(1) se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, fără a se depăşi 360 ore anual. (4) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, în situaţii cu totul deosebite, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător. (5) Prevederile alin.(1) nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora sau prin cumulul de funcţii în aceeaşi unitate, la funcţia cumulată. Art Munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite. Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător. Art (1) Munca prestată de personalul din unităţile sanitare, de asistenta sociala si de asistenta medico-sociala, respectiv personalul din sistemul sanitar-veterinar si personalul din vami care îşi desfăşoară activitatea în posturile de inspecţie la frontieră, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite. (2) Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător. Art.16. Personalul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, care prin natura atribuţiilor de serviciu prestează în mod sistematic activităţi peste durata normală a timpului de lucru sau desfăşoară sistematic activităţi în zilele nelucrătoare şi cărora nu i se poate acorda timp liber corespunzător si nu beneficiaza de prevederile art. 13, are dreptul la acordarea unui spor de până la 25% calculat la 6 salariul de bază. Categoriile de personal şi condiţiile de acordare a sporului pentru muncă sistematică peste programul normal de lucru se stabilesc de ordonatorul principal de credite. Art (1) Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază. (2) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază, dar care nu poate fi mai mic de 25%. (3) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară, pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al salariului de bază, dar care nu poate fi mai mic de 50%. (4) Procentul concret al sporului prevăzut la alin. (2) şi (3) se aprobă trimestrial de comitetul director. (5) Medicii care nu au contract individual de muncă cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă şi care la nivelul acestei unităţi desfăşoară activitate numai în linia de gardă vor încheia cu această unitate sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă, stabilite conform prevederilor acestui articol. Salariul de bază se stabileşte pentru funcţia şi gradul profesional în care aceştia sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, corespunzator vechimii in munca şi se utilizează pentru stabilirea tarifului orar. (6) Medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, vor fi salarizaţi pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat în funcţie de 40% din tariful orar aferent salariului de bază si numărul de ore cât asigură garda la domiciliu. Art Personalul sanitar cu pregătire superioară cu functie de conducere care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază va beneficia de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă, stabilite conform prevederilor art. 17; pentru determinarea tarifului orar se utilizeaza salariului de bază al functiei de executie stabilit pentru funcţia şi gradul profesional în care aceştia sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, corespunzator vechimii in munca. 7 Art În situaţia în care medicul de gardă la domiciliu este solicitat pentru a acorda asistenţă medicală de urgenţă la nivelul unităţii sanitare publice şi nu poate fi contactat sau nu răspunde solicitării, acesta va fi sancţionat prin diminuarea salariului de bază individual cu un procent între 5-10% pe o perioadă de 3 luni, în condiţiile legii. Art (1) Personalul didactic medico-farmaceutic desfăşoară activitate integrată în unităţile sanitare în care funcţionează catedra sau disciplina didactică. (2) Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care funcţionează în alte unităţi decât cele sanitare este integrat în unităţile sanitare stabilite de Ministerul Sănătăţii. (3) Cadrele didactice prevăzute la alin. (1) şi (2), cu excepţia rezidenţilor, desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii în baza unui contract individual de muncă cu 1/2 normă, în limita posturilor normate şi vacante. (4) Cadrele didactice, la încetarea raporturilor de muncă cu unităţile de învăţământ, care au fost integrate o perioadă mai mare de 5 ani, îşi pot continua activitatea, cu norma întreagă, în unităţile sanitare în care au fost integrate, în baza contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Art Pentru activitatea desfăşurată de nevăzători, încadraţi în gradul I de invaliditate, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază. Art În anexele la prezenta lege sunt cuprinse sporurile şi alte drepturi specifice fiecărui domeniu de activitate. Secţiunea a 3-a Premii Art (1) Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente personalului bugetar, prevăzut în statul de funcţii, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget. Premiile se pot acorda în cursul anului salariaţilor care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar. (2) În cazurile în care se realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile, ordonatorii principali de credite bugetare pot aproba acordarea de premii în cursul anului, din economiile realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente personalului bugetar, prevăzute în bugetul aprobat pentru personalul bugetar din aparatul propriu şi din unităţile subordonate, fără a depăşi valoarea economiilor realizate. 8 (3) Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor alocate cu această destinaţie de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanţilor personalului bugetar, acolo unde nu sunt astfel de organizaţii sindicale. Art (1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul bugetar beneficiază de un premiu anual egal cu salariul de bază mediu lunar brut, realizat în anul pentru care se face premierea. (2) Pentru personalul bugetar care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporţional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare, realizate în perioada în care au desfăşurat activitate, raportata la perioada intregului an. (3) Ordonatorii de credite pot reduce sau anula premiul anual în cazul personalului care
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks